•  De ce nu se angajează nici în ruptul capului artiști noi?
•  O piedică a fost eliminată cu succes
•  Adi Drăgoi revine
•  O frumusețe de conflict de interese
•  Becuri. Multe becuri (mai ales în pandemie)
•  Clienți „de-ai casei”

După investigația Special Arad de la sfârșitul lunii septembrie a urmat o surprinzătoare cumpătare în ceea ce privește shopping-ul Filarmonicii Arad pe Serviciul Electronic de Achiziții Publice (SICAP). „Liniștea” a ținut două luni. Am pus ghilimele pentru că, de fapt, numai de liniște nu a avut parte managerul Doru Orban. Poliția Economică a bătut la ușa instituției în a doua jumătate a anului trecut. Apoi, managerul a fost strâns puțin cu ușa să rezolve și lacunele găsite de supervizori în cadrul acelui audit intern misterios, al cărui raport a fost secretizat de către Primărie. După lunile octombrie și noiembrie 2021, departamentul economic al instituției (supervizat, în mod normal, de către Biroul Administrativ: managerul Doru Orban și Branc Emanuel, șef birou Administrativ) n-a mai rezistat însă tentației…

Dacă în lunile august-septembrie 2021 s-au făcut achiziții în valoare totală de 80.199 lei (necalculând mărunțișurile, de după virgulele din sume), în următoarele două luni după investigația Special Arad s-au cheltuit doar 35.793 lei (16.571 lei în octombrie, 19.222 lei în noiembrie). Nu am mai „deranjat” Filarmonica Arad cu articolele noastre de atunci, ceea ce a creat, poate, iluzia că am renunțat la urmărirea traseului banilor publici din contul Filarmonicii. Apoi, dintr-odată, banii au început să fie cheltuiți din nou într-o mare veselie. În decembrie 2021 și ianuarie 2022 s-au făcut achiziții în valoare totală de 413.016 lei.

Nu am omis din vedere faptul că majoritatea instituțiilor publice, în această perioadă, își fac inclusiv contracte pentru întregul an care urmează, ceea ce ar putea explica acest „boom” în facturi. Doar că… este extrem de interesant că sumele la care a ajuns Filarmonica Arad prin contractele pe SICAP în decembrie-ianuarie și inclusiv februarie depășesc semnificativ cheltuielile din aceeași perioadă (trei luni), luate la un loc, a trei Filarmonici din țară: din Timișoara, Cluj-Napoca și București.

Cine spunea că Filarmonica nu are bani la dispoziție? Pe lângă fondurile vârâte de către Consiliul Local Municipal în pușculița instituției de cultură condusă de Orban, în decembrie, Filarmonica Arad a mai primit și o finanțare în valoare de 2.219.000 lei de la Guvern. Cea mai mare problemă a instituției tot nu a găsit însă o rezolvare: de ani de zile, nu a mai fost angajat absolut niciun artist nou. În momentul de față, Orchestra are deja în componență atât de puțini artiști, încât efectiv nicio partitură nu mai poate fi redată ca la carte. De curând, s-au mai pierdut încă cinci posturi, acei cinci preferând să intre la pensie, văzând că managementul refuză să investească în actul artistic. Și mai sunt câțiva care sunt în pragul pensiei. În prezent, sunt doar 45 artiști instrumentiști în Orchestra Simfonică și 36 artiști lirici în Cor (81 artiști, în total, fiind incluși aici și cei doi dirijori). S-a ajuns la 22 de posturi vacante, iar managerul Doru Orban se complace, pare-se, în această situație. Ar fi putut să iasă și el la pensie în toamnă, dar se ține pe poziții.

Shopping-ul e mult mai important:

În luna DECEMBRIE 2021, Filarmonica Arad a cheltuit 285.037 lei. Să comparăm:

În aceeași lună, Filarmonica „Banatul” din Timișoara a cheltuit 124.207 lei,

Filarmonica „Transilvania” din Cluj-Napoca 13.705 lei,

iar Filarmonica „George Enescu” din București 174.676 lei.

În luna IANUARIE 2022, Filarmonica Arad a cheltuit 127.979 lei,

Filarmonica „Banatul” Timișoara 32.217 lei,

Filarmonica „Transilvania” Cluj-Napoca 31.026 lei,

și Filarmonica „George Enescu” București: 15.505 lei.

În luna FEBRUARIE 2022… ceva s-a întâmplat. Toate aceste Filarmonici au cheltuit, dintr-odată, mult mai puțin. Urmează cumva evaluarea managerilor?

Filarmonica Arad a reușit însă, chiar și așa, să cheltuie cel mai mult: 32.206 lei.

Filarmonica „Banatul” Timișoara doar 4791 lei,

Filarmonica „Transilvania” Cluj-Napoca doar 5889 lei,

Filarmonica „George Enescu” București doar 5977 lei.

Totalul pe trei luni rezultă 445.222 lei în cazul Filarmonicii Arad, în timp ce totalul cheltuielilor efectuate de Filarmonica „Banatul” Timișoara, Filarmonica „Transilvania” Cluj-Napoca și Filarmonica „George Enescu” București, luate la un loc, tot în ultimele trei luni, rezultă 407.993 lei.

Cu alte cuvine, Aradul are una dintre cele mai scumpe Filarmonici din țară (pentru ordonatorul de credite, adică Consiliul Local Municipal)… dar și cea mai subdezvoltată Filarmonică în ceea ce privește personalul artistic.

Veți spune că este normal că s-au cheltuit mai mulți bani în decembrie și ianuarie, că doar au venit bani de la Guvern. Și totuși… după cum am relatat aici, Aradul a primit o sumă mult mai mică decât Cluj-Napoca și Timișoara. Problema însă nu este suma, ci necesitatea acelor achiziții. Problema e că la Filarmonica lui Orban se cheltuie în prostie pe „bunuri și servicii” birotice și alte cele (unele necesare, desigur), dar nu se investește decât cu țârâita în ceea ce contează cu adevărat: în personalul artistic.

„Scopul scuză mijloacele”

În cazul în care Poliția Economică n-a găsit nicio dovadă pentru activități penale în „curtea” Filarmonicii Arad (decât eludări legislative, vezi cazul Adi Drăgoi din prima parte a acestei investigații – asupra acestei teme revenim mai jos), imaginea este destul de clară:

În definitiv, pe ordonatorul de credite (Consiliul Local Municipal), la bilanț, îl interesează doar suma totală. Despre lista cu cheltuielile pe bunuri și servicii, Orban poate să spună Consiliului Local Municipal că sunt absolut necesare, oricum nimeni nu-l verifică „la sânge” (a se înțelege: nimeni din Primărie „nu-și dă seama” că Filarmonica Arad cheltuie cât trei filarmonici la un loc), în schimb, Orban îi poate garanta în privat primarului că nu o să împovăreze Primăria cu sume prea mari pentru salarii, care sunt sume conform legii, dar în cazul nostru doar unui număr minimal de angajați. Astfel, primarul e fericit, iar managerul Doru Orban este, de asemenea, fericit. Știind conflictele fără sfârșit din interior (despre care am mai tot scris în ultimii ani), nu putem conclude altceva decât că refuzul sistematic de a angaja artiști noi izvorăște dintr-o pură răzbunare pe angajații actuali și anume prin crearea artificială a problemelor, după cum urmează:

• minimalizarea personalului artistic, din care rezultă:

• performanța slabă a personalului artistic, din care rezultă:

• ocazii noi de a sparge oala pe capetele artiștilor, după care raportul – scris de Doru Orban – ajunge la primar și la Consiliul Local Municipal, în care se „plânge” că artiștii vin cu tot felul de solicitări, cu tot felul de nemulțumiri, judecări în instanță și scandaluri. Să ne amintim doar de cea mai recentă „neînțelegere”, din februarie 2022: Călin Bibarț a fost informat că „doi sau trei din domnii de la Filarmonică care suflă în corn nu mai vor să stea că s-au supărat pe dirijor că nu știu ce” (citat din emisiunea La Strada TV). Artiștii Filarmonicii au fost nevoiți să iasă în public cu un comunicat în care să dezmintă dezinformarea și să explice ce s-a întâmplat, de fapt. Am pierdut deja șirul motivelor pentru care Filarmonica Arad a fost chemată în instanță, dar avem informații că s-ar putea să urmeze altele, deoarece Doru Orban împinge limitele în continuare, venind cu fel și fel de solicitări și legi interne exuberante, lipsite de logică. Un exemplu recent ar fi din octombrie 2021, când artiștii Filarmonicii Arad au fost amenințați cu un proces în instanță dacă mai promovează instituția separat.

O piedică a fost eliminată cu succes

Intrăm deja în politică, dar suntem nevoiți, din păcate. Asta fiindcă politica are această obișnuință obsedantă de a-și vârî nasul adânc în orice domeniu, inclusiv în problemele culturale care țin – în mod normal – de Administrație, nu de politică. Firește, „nu se poate” ca cele două să nu meargă mână-n mână (inclusiv) la Arad.

Consilierul local USR PLUS, Codrin Dacian Vlad a fost eliminat din Consiliul de Administrație al Filarmonicii după doar două luni (!) de la numirea în această funcție. „Probabil am deranjat prea mult, prea repede”, spunea acesta. El a fost înlocuit cu un membru PNL Arad, consilierul local Antoanela Naaji, cea care fusese în această poziție chiar înaintea lui Codrin Dacian Vlad.

La mijloc este, desigur, o obsesie politică de care puterea locală (PNL Arad) se folosește cu vârf și îndesat de ani de zile, aceea de a nu lăsa nici în ruptul capului nicio funcție în mâinile partidelor din cealaltă tabără. Totul, inclusiv departamentele culturale, trebuie să fie controlate de oamenii PNL-ului.

Nu în ultimul rând, Codrin Dacian Vlad a atins și un punct sensibil în scurta perioadă în care a fost în Consiliul de Administrație al Filarmonicii. „Am solicitat managerului convocarea unui Consiliu de Administrație pentru a discuta un număr minim de posturi pe care le putem scoate la concurs pentru a completa orchestra deja subdimensionată a Filarmonicii din Arad”, a scris consilierul pe Facebook când se știa deja că eliminarea lui din funcție era iminentă.

În mod curios, de când i-a preluat locul, consilierul Antoanela Naaji n-a mai adus în discuție angajările.

Din ciclul „probleme rezolvate, din păcate… sau uitate cu plăcere” 

Să revenim puțin la DRAGOI ADI “ADI DRAGOI” PFA, subiectul primei părți a acestei investigații (mai multe detalii aici). Printre alte contracte încheiate cu Filarmonica Arad, am menționat atunci – fără să mai aprofundăm acest caz particular – cea mai mare sumă: 99.850 RON, o achiziție din decembrie 2019, reprezentând un contract pentru servicii de consultanță în izolație acustică și acustică interioară (cumpărare directă DA24740256 pe SICAP).

Era și este evident că DRAGOI ADI “ADI DRAGOI” PFA nu are în competență îndeplinirea unei astfel de sarcini (fiind o firmă de protecția muncii), tocmai de aceea, PFA-ul a subcontractat, de fapt, o companie din Germania, Muller-BBm GMBH. De efectuarea unui studiu acustic era nevoie după ce s-a achiziționat orga. Din 99.850 RON, suma de 41.671 RON a reprezentat documentația tehnică întocmită de firma germană, iar de restul sumei ar fi trebuit să presteze măsurătorile acustice specifice, ceea ce nu s-a mai întâmplat.

Cine știe unde s-ar fi „evaporat” acea sumă, dacă după un an întreg de tăcere, mai exact până la începutul anului 2021, nu s-ar fi făcut acel audit intern, în care s-a constatat că suma respectivă ar cam trebui recuperată… de la Dragoi Adi “Adi Dragoi” PFA, căci acolo s-au blocat banii. E vorba de 58.179 RON + penalizări, conform legii. Din câte știm, suma a fost astfel, în cele din urmă, recuperată, dar asta numai Poliția Economică poate să o verifice.

O altă „chichiță” ce a sărit în ochii evaluatorilor a fost o frumusețe de conflict de interese. În anul 2019, au fost efectuate achiziții în valoare totală de 73.463,68 lei de la Branc David PFA, Branc David fiind rudă de gradul unu cu Branc Emanuel, cel care ocupă și acum funcția de Șef Birou Administrativ în cadrul Filarmonicii și, conform fișei postului, are atribuții privind tocmai desfășurarea achizițiilor publice.

Nu s-au mai făcut de atunci „afaceri” cu Branc David PFA, dar rămâne întrebarea: a fost anunțată Curtea de Conturi?

PE CE cheltuie Filarmonica Arad banii publici?

Este datoria Consiliului Local Municipal, cel care dă banii, să-și pună această întrebare. Dar Consiliul Local Municipal știe foarte bine că banii nu sunt cheltuiți întocmai „cu cap”. În martie 2021, când Doru Orban era cât pe ce să fie eliminat din funcție, au fost înșirate mai multe nereguli în cadrul evaluării, printre care și cheltuirea flagrant de iresponsabilă a banilor publici.

Ne punem întrebarea dacă la Filarmonica Arad există vreo documentație privind criteriile pentru cuantumul plății contravalorii serviciilor externe (cu alte cuvinte, care să stabilească prețurile acceptabile, în raport cu piața), ori o documentație privind gradul de prioritate a necesităților, așa cum prevede legea (art. 12, aliniat 3, lit. B) din HGR nr. 395/2016). Știm sigur că până în anul 2021 nu au existat aceste documente.

Este, din nou, treaba Poliției Economice să verifice și să constate dacă s-a făcut exces de zel la „shopping”, dacă sunt firme de casă implicate sau dacă s-au dat prețuri „din burtă”, dar iată câteva indicii care ne-au sărit în ochi:

•  În 2019: de la Branc David PFA (cel amintit mai sus, în conflict de interese!) – 180 de becuri – 10.320 lei (DA24271631)

•  În 2020: de la Act Comp SRL – TOT BECURI (230 la număr, de diferite tipuri) – 11.230 lei (DA27158619)

•  Tot în 2020: de la RTC Tora Trading SRL – UN ALT PACHET DE BECURI – de data aceasta doar cu 565 lei (DA25055926) (la Timișoara s-au cumpărat numai în 2021, din ultimii trei ani, 150 becuri LED cu 2235 lei. La Cluj nu s-au cumpărat becuri în ultimii 3 ani)

•  În 2020: Leximis SRL – cartușe de toner – 19.158 lei (DA27176473) (la Filarmonica din Timișoara, în același an: 2360 lei în total / la Cluj-Napoca: 750 lei în total)

•  În 2020: Leximis SRL – licență ESET NOD32 Antivirus (18 bucăți / DA27022237) – 6390 lei (la Timișoara, un pachet Eset Internet Security pentru un număr de 27 de utilizatori a costat doar 2465 lei / DA25665128)

•  În 2021: Prosafe Total SRL – aparat de respirat autonom cu butelie oțel (2 bucăți / DA28622926) – 7630 lei. (în descrierea achiziției: „aparat de protectie respiratori PSS3000 + masca integrala cu vizor PC + butelie din otel)

•  În 2021: Detec SRL – sistem cameră termoscanare (DA28933199) – 5040 lei.

Și, nu în ultimul rând:

•  În 2022, a revenit Dragoi Adi “Adi Dragoi” PFA – servicii evenimente culturale, pe 06.01.2022 (DA29727449) și pe 15.02.2022 (DA29948268) – cu 1200 lei în ambele dăți, deci în total 2400 lei (în descrierea achiziției: întocmirea documentației pentru colaboratorii participanți la evenimente culturale). Astea pe lângă contractele care rămân în sfera de activitate a firmei, servicii SSM/PSI – 9100 lei până acum, de la începutul anului 2022.

Un alt aspect ce trebuie observat este faptul că anumite firme au un singur client din sfera publică: Filarmonica Arad. 

În această situație se află:

•  Budiu Florin Adrian Întreprindere Individuală

În cazul lui Budiu Florin Adrian se pune întrebarea: unde e logica – respectiv economisirea banilor – în faptul că în locul unui angajat al Filarmonicii, pentru serviciile „de întreținere și manipulare instalații electrice, lumini scenă, sonorizare, ventilație și climatizare, instalații termice, sanitare și ascensoare sală și hol” este plătită anual această Întreprindere Individuală? E vorba de 38.400 lei pentru 12 luni, conform contractului, dar să nu uităm că în cele 12 luni mai este și pauza estivală, între stagiuni.

În plus, Budiu Florin Adrian Întreprindere Individuală este contractat separat și pentru „servicii de mutare / transport” în valoare de 7000 lei în total în 2019 (3 contracte), în valoare de 7000 lei în total în 2020 (4 contacte) și în valoare de 4875 lei în total în 2021 (2 contracte de servicii transport), precum și „servicii distribuire corespondență” în 2020 (e vorba de distribuirea pliantelor), la 15.600 lei / an.

•  Talmaciu Ioana-Maria PFA

Pentru servicii de bibliotecă: 42.750 în 2020 și (doar) 2850 lei în 2021.

•  Nagy Henriete-Andrea PFA

La începutul anului 2020, Filarmonica Arad a avut nevoie și „servicii de asistență în birou” (recepție-secretariat, postă internă, call center – conform descrierii pe SEAP), două contracte în valoare de 8550 lei fiecare. Cu Nagy Henriete-Andrea s-a mai încheiat un contract de 34.200 lei și în 2019, tot pentru servicii de asistență în birou.

•  Marian Remus-Ioan PFA și Danciu A.C. Alexandru PFA – mașiniști / manipulanți

Marian Remus-Ioan a avut un contract ca manipulant decor în 2019 cu suma 34.200 lei, iar în 2020 a fost angajat la Filarmonică, cu contract individual de muncă. Cu toate acestea, în 2020 a fost contractat prin SEAP încă un manipulant, Danciu A.C. Alexandru PFA, cu 33.000 lei, servicii care au continuat și în 2021, cu 36.000 lei, precum și în 2022, două contracte de 3000 lei fiecare, în ianuarie și în februarie.

Cheltuieli pe bunuri și servicii vs. cheltuieli de personal

Cum spuneam la început, problema este inechitatea cheltuirii fondurilor, în detrimentul personalului artistic. Și problema nu este doar în acest an sau anul trecut.

Atât în 2019, cât și în 2020, cheltuielile de personal în cadrul instituției au fost aproximativ jumătate la Filarmonica Arad din cele ale Filarmonicii „Banatul” din Timișoara și de trei ori mai mici față de cele ale Filarmonicii de Stat „Transilvania” din Cluj-Napoca. Se explică, desigur, prin faptul că numărul angajaților la Filarmonica din Arad este la jumătate față de Timișoara sau Cluj-Napoca.

În schimb, cheltuielile în Titlul Bugetar II, „Bunuri și servicii” (adică achizițiile serviciilor externe), au fost exponențial mai ridicate la Filarmonica Arad decât la Filarmonicile din Timișoara și Cluj-Napoca: grosso modo duble față de cheltuielile Filarmonicii „Banatul” Timișoara atât în 2019, cât și în 2020 și aproape duble, în 2020, față de cheltuielile Filarmonicii din Cluj-Napoca.

Extrasul de mai sus nu este concluzia noastră exclusivă, ci se află în documentul auditului intern, care a fost secretizat de către Primărie… cu motivații legale, căci Legea din România permite asemenea „scăpări” de transparență.

Conform punctului 3.8.5.2.2 din anexa 1 la HGR 1086/2013, „dosarele misiunii de audit public intern sunt proprietatea entității publice și sunt confidențiale…”. Conform aliniatului 3 de la litera a.1 de la punctul 3.8.5.2.1. din HGR 1086/2013, „raportul de audit public intern face parte din dosarul de audit public intern” – a fost răspunsul Biroului de Presă al Primăriei Municipiului Arad la solicitarea Special Arad de a face publice rezultatele / concluziile acelui audit intern.

Date exacte despre situația acestor cheltuieli pe întregul an 2021 nu avem (dar Primăria, cu siguranță, are), în schimb, așa cum am arătat mai sus, deja în primele luni din 2022, tendința este aceeași, adică cheltuirea iresponsabilă a fondurilor pe „Bunuri și servicii”.

Iată, deci, un singur exemplu:

Din 127.979 lei, în luna ianuarie 2022, doar aproximativ 30.000 lei sunt pentru Titlul I – Cheltuieli de personal.