Japonia a efectuat vineri o nouă execuție prin spânzurare, condamnatul fiind Sunao Takami, în vârstă de 58 de ani. Bărbatul fusese condamnat la moarte pentru incendiul provocat în 2019 la o sală de pachinko din Osaka, tragedie în urma căreia și-au pierdut viața cinci persoane, conform news.ro.

Takami a incendiat localul după ce a stropit cu benzină sala de jocuri aflată în apropierea locuinței sale. Patru clienți și un angajat au murit în urma incendiului.

Execuția reprezintă prima de la instalarea guvernului condus de Sanae Takaichi, în octombrie. Precedenta execuție din Japonia a avut loc în iunie 2025, când Takahiro Shiraishi, supranumit „criminalul de pe Twitter”, a fost spânzurat după ce a fost condamnat pentru uciderea și dezmembrarea a nouă persoane.

Japonia și Statele Unite sunt singurele state membre ale G7 care păstrează pedeapsa capitală. Deși sistemul japonez este criticat de organizațiile pentru drepturile omului, sprijinul populației pentru pedeapsa cu moartea rămâne ridicat.

Un sondaj realizat de Guvernul japonez în 2024 arăta că 83% dintre respondenți considerau pedeapsa capitală „inevitabilă”. În același timp, procentul celor care susțin abolirea acesteia a crescut la 17%, față de 9% cu cinci ani înainte.

Condamnații află în dimineața execuției că vor fi spânzurați

Una dintre principalele critici aduse sistemului japonez este modul în care sunt anunțate execuțiile. Condamnații la moarte sunt informați, de regulă, chiar în dimineața în care urmează să fie executați, fapt care a atras critici puternice din partea organizațiilor pentru drepturile omului.

Legea japoneză prevede ca o execuție să aibă loc în termen de șase luni de la pronunțarea unei sentințe definitive, după epuizarea tuturor căilor de atac. În realitate, condamnații pot petrece ani sau chiar decenii pe culoarul morții, perioadele îndelungate de așteptare fiind asociate cu efecte severe asupra sănătății mintale.

Execuția de vineri readuce în atenție și controversatul istoric al erorilor judiciare din Japonia. Unul dintre cele mai cunoscute cazuri este cel al lui Iwao Hakamada, condamnat pentru o crimă cvadruplă comisă în 1966. El a petrecut zeci de ani în așteptarea execuției, a fost eliberat în 2014, iar în 2024, la vârsta de 88 de ani, a fost achitat definitiv.

Instanța a stabilit că anchetatorii falsificaseră probe și că fostul boxer fusese supus unor „interogatorii inumane menite să-i smulgă mărturisiri”. Hakamada a devenit astfel al cincilea condamnat la moarte din Japonia postbelică ce a obținut un nou proces. În celelalte patru cazuri, condamnații au fost în cele din urmă achitați.

În ultimii ani, numărul execuțiilor din Japonia a variat considerabil. În 2021 au fost executate trei persoane, în 2019 alte trei, în timp ce în 2018 au avut loc 15 execuții. Printre cei executați în 2018 s-a numărat Shoko Asahara, liderul sectei Aum Shinrikyo, alături de alți 12 membri ai organizației responsabile pentru atacul cu gaz sarin din metroul din Tokyo, din 1995, soldat cu 14 morți.

Apărătorii drepturilor omului contestă în continuare sistemul japonez, denunțând inclusiv ceea ce numesc „justiția ostaticului” – practica prin care suspecții sunt ținuți perioade îndelungate în detenție și supuși presiunilor pentru a obține mărturisiri.