Moneasa a fost timp de patru zile pe mâini sigure. A fost, probabil, cel mai sigur loc din țară în perioada 18-22 septembrie, perioadă în care s-a desfășurat Concursul Național al Echipajelor de Ambulanță.

Am ajuns întâmplător acolo. Nu în calitate de jurnalist, așa cum eram obișnuit, ci de cameraman. Cu camera video nu eram prea bun prieten, nu este ca și fotografia și recunosc că m-am panicat. Obișnuit cu filmarea de pe trepied, joi dimineața, pe nemâncate și nebăute, nici măcar o gură de cafea, doctorul timișorean Claudiu Avram și organizatorul, sufletul acestui concurs, doctorul arădean Gabriel Micloș, mi-au dat o veste care m-a cam speriat.

Ajuns de dimineață la sala restaurantului Tanamera din Moneasa, speram la câteva minute de relaxare împreună cu colegul Dan Varga. Nu am avut parte. Cei doi, Claudiu Avram și Gabriel Micloș, ne-au despărțit din start și ne-au explicat ce doresc de la noi.

„Vreau să filmați din mână. Vreau detalii, vreau să se vadă degete, gură, eliberare căi aeriene, așa ceva. Pentru asta trebuie să fi tot timpul în mișcare, pentru că aici echipajele se vor foii, în stânga, în dreapta, deasupra manechinului…”, îmi spunea Claudiu Avram, un doctor care părea mai pregătit decât mine pentru o astfel de misiune. Așa cum am scris mai sus, m-am panicat puțin. Privirea mi-a rămas blocată de manechinul întins pe covorul roșu, unul care costă câteva zeci de mii de euro, și nu am mai apucat decât să pun o întrebare defensivă: Bun, dar cât durează? (n.m. era ora 7:45 dimineață). Răspunsul mi-a tăiat orice speranță: „Până pe la ora 21”, mi-a spus doctorul Avram. Cum ați fi reacționat?

Mi-am luat aer în piept, camera de filmat în brațe și mai aveam o singură speranță, una legată tot de echipajele medicale. Mă gândeam că dacă va fi să mi se întâmple ceva, mă vor salva ei…

Nu vă mai spun cum m-am simțit după mai bine de 13 ore de filmat, cam 460 de minute efectiv în prima zi, pentru că trebuie să vorbesc despre eroi. Iar eroii au fost ei, cei din juriu, cei care au participat, dar și organizatorii.

Nu am văzut nimic mai minuțios, mai meticulos. Fiecare caz era prezentat cu o precizie chirurgicală, astfel încât echipajele să nu poată contesta ceva la final. În partea lui Dan Varga, la „traume”, juriul era condus de doctorul Horațiu Mândaianu și ai săi colegi de la Prahova. În partea mea, la „ALS”, erau timișenii. În fruntea lor, joi, la echipajele de tip B, era dr. Florin Crișan, cel care mânuia tableta manechinului, un om pe care dacă-l vedeam pe stradă eram convins că era ceva director de multinațională. Serios, exact și foarte ager, Florin Crișan a avut un ajutor enorm din partea celei care mi s-a părut regina concursului, asistenta medicală Liliana Dohotariu. O priveam și îmi aminteam de profesoarele mele de fizică, atât din generală cât și din liceu. Nu îi scăpa nimic și își nota tot, depunctând cu o naturalețe de invidiat. Dar o făcea foarte stăpână pe ea, fiind atât de bine pregătită de mai că aș fi spus că a terminat la cele mai bune instituții medicale din lume. O profesionistă desăvârșită doamna Liliana Dohotariu, una obișnuită cu astfel de concursuri, ea fiind cea care pregătește de ani de zile echipajele de la SAJ Timiș, poate cel mai premiat Serviciu de Ambulanță din țară la astfel de concursuri. Vineri, șefa juriului a fost dr. Manuela Tudor. A ziua în care doamna Manuela a avut și sarcina de a prezenta cazurile medicilor. Mi-a rămas întipărit termenul „paloare”. Dr. Manuela Tudor a fost de data aceasta și vocea manechinului, iar în timp ce medicii săreau la capul manechinului întrebând dacă e sigură zona sau dacă căile aeriene sunt libere, doamna doctor spunea cu un glas stins: „nu vă mai văd. Salvați-mă, o să mor”… Da, asta s-a întâmplat la Moneasa, a fost o simulare a luptei cu moartea, dar simularea au făcut-o chiar cei care luptă zilnic, la propriu, cu ea.

La „ALS”, manechinul de pe covor reprezenta un tânăr care a căzut în baia unui club și s-a tăiat la mână. Era cam singuratic și băuse doar apă… În mintea tuturor era clar că tânărul a consumat și ceva substanțe… Iar prin vocea doamnei Liliana, tânărul delira: „Ningeee, plouăăă, moooor…” Au fost ingredientele care au rămas întipărite în mintea tuturor celor care au participat sau care au privit concursul. După ce auzi de 22 de ori într-o singură zi, „ningeee, plouăăă, mooor”, seara îți vine ușor să intri în propriu-ți delir… Și echipajele urmau unul după altul. Fiecare încerca timp de 20 de minute să-l salveze pe tânărul căzut în baie, după care aveai timp de treisfert de țigară și iar de la capăt, „ninge, plouă, mooor”… Eu, în timpul acesta, nu îmi mai simțeam spatele, antebrațul drept, iar degetele deja se mișcau necontrolat. Mai ales după orele 16 încolo…

Concursul mă prindea tot mai tare. Mai că deja credeam că eu l-aș putea salva pe tânărul aflat în agonie, care intrase în stop cardio-respirator. Era doar o amăgire. Nu au reușit nici profesioniștii în domeniu să-l salveze, la unele dintre echipaje tânărul rămânând fără puls, iar comanda „șoc livrat” nu îl mai ajuta cu nimic. Au performat cei de la Bistrița, de la Alba și alte câteva echipaje, dar concursul chiar a fost greu.

În prima zi, cei care încercau să salveze manechinul erau echipajele de pe ambulanțe de tip B, care erau conduse de asistenți medicali. În a doua zi, manechinul, care de data aceasta era un bătrân de 77 de ani, intrat și el în stop cardio-respirator, trebuia salvat de echipajele de ambulanță de tip C, echipaje care au în frunte un medic.

Cea mai spectaculoasă intervenție a avut-o echipajul din Republica Moldova, cu doctorul Natalia Catanoi în frunte. Prestația ei a fost demnă de cele mai bune piese de teatru, iar „felcerul” Ion Pârvu (n.m. „felcer” este denumirea dată de cei din presa din Moldova) parcă era băgat în priză. „Mișcâ-te mă Ion. Hai odată că moare omu…”, i se adresa medicul Natalia, cea care făcea instrucție și cu voluntarul Vio Brânda de la Timișoara. Din punct de vedere al profesionalismului, însă, echipajul din Tulcea a luat premiul cel mare, dar prestații foarte bune au avut și Iașul sau Bucureștiul, iar cel de la Sibiu părea că are o clasă în plus…

Mă întrebam ce făceau toată ziua echipajele care intrau în concrus abia la orele serii. Mi s-a spus că sunt la… izolare. Efectiv erau închiși în camerele de hotel și, cu ajutorul Jandarmeriei, au fost aduse detectoare care să repereze dacă cumva vorbesc cu cineva la telefon. Totul s-a făcut meticulos, profesionist și foarte exact, atât ca intervenție medicală cât și ca timp.

După atâta oboseală în timpul zilei, nu a lipsit nici distracția. Chermezele au avut loc pe ștrandul din Moneasa, iar cel care s-a ocupat să nu lipsească nimic a fost Ovidiu Fărcuța, de la Hotel Parc. Împreună cu el, cu ochii în patru erau mereu dr. Gabriel Micloș și managerul Serviciului de Ambulanță Arad, Maria Nicoară.

În prima seară ne-a cântat Q Band, cu Claudia Iuga și George Dancu. Chiar au făcut spectacol. Au trecut prin toate genurile, de la rock and roll, la muzică țigănească sau latino, dar și piese din repertoriul formațiilor autohtone. În a doua seară, după ce s-au terminat prestațiile celor 37 de echipaje, am avut parte de folclor, de mult folclor. Ne-au cântat „Frații Țica”, dar și Ștefan Muntenaș, cel de care mă aflu zilnic la două uși distanță. Și a ieșit chef mare, până pe la 4 dimineața.

Sâmbătă, fiecare dintre participanți s-a trezit cu emoții. Acestea au fost spulberate puțin după ora 11, atunci când pe ferestrele de la Hotel Parc au fost afișate clasamentele.

SAJ Alba a câștigat concursul echipajelor tip B – format din asistent, ambulanțier și voluntar. Performanța a fost obținută de echipajul Florin Faur (asistent), Bogdan Muntean (ambulanțier), Sergiu Groza (voluntar), punctajul final fiind de 6,97 (7,14 ALS și 6,81 traumatologie). Pe locul al 2-lea s-a situat echipajul de la Cluj.

SAJ Tulcea a câștigat concursul echipajelor de tip C2, format din medic, asistent și ambulanțier. Echipajul a fost format din dr. Rodica Ştefania Agavriloaei, as. Diana Ciurea şi amb. Dumitru Mocanu. Pe locul 2 s-a clasat echipajul din Republica Moldova iar pe locul 3 cel din Satu Mare.

Juriul de la proba de suport vital avansat (ALS): dr. Florin Crișan, dr. Manuela Tudor, as. Lilian Dohotariu, as. Adnana Șimon, la care se adaugă dr. Claudiu Avram, Viorel Brânda, dar și alți doi voluntari mai tineri, asistenți la SAJ Timiș, Timotei Merticariu și Florin Nicola.

Juriul de la proba de suport vital avansat în traume (ATLS): dr. Horațiu Mîndaianu, Radu Costin, George Duță, Roxana Niță, Marius Tomiță, Andreea Cornelia.

Ziua de sâmbătă a fost marcată și de o intervenție a celor de la ISU Arad, cu echipaje de descarcerare cu tot, la simularea unui accident grav soldat cu două victime.

Apoi, în sala restaurantului Tanamera, a urmat festivitatea de premiere. Aceasta a fost condusă de Maria Nicoară, managerul SAJ Arad, iar diplome au fost pentru aproape toți cei prezenți, inclusiv pentru directorul general de Management Urgențe Medicale de la DSU, Călin Alexandru, pentru deputatul Liviu Balint, sau pentru președintele FNSAR, Gheorghe Chiș, primarul din Moneasa, Ioan Herbei, deputații Dorel Căprar și Florin Tripa sau prefectul Florentina Horgea.

Cei mai aplaudați au fost cei care au câștigat concursurile, de asemenea dr. Horațiu Mîndaianu, asistenta medicală de la Timiș, Liliana Dohotariu, care a avut un discurs foarte profund, și mai ales echipajul venit din Republica Moldova. La un moment dat, toată sala scanda: „Moldova! Moldova!”

A fost greu, poate cel mai greu lucru pe care l-am făcut vreodată, dar a fost o lecție de viață incredibilă, o lecție primită de la adevărați profesioniști, de la oameni adevărați, oameni cu suflet, oameni altruiști care nu ezită nici un moment să salveze vieți în orice împrejurări.

PS: De menționat că județele Arad, Timiș și Prahova nu au avut echipaje participante la concurs. Aradul era județul organizator, iar Prahova și Timiș au fost județele care au dat cele două echipe care au jurizat.