Astăzi are loc la Palatul Victoria o ședință la care urmează să participe Alexandru Nazare, Dragoș Pîslaru, Radu Miruță, Cseke Attila, Mihai Dimian și Irineu Darău, tema principală rămâne situația implementării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), într-un moment considerat critic pentru România, potrivit ProTv.

Ministrul interimar al Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat recent că România nu se mai află „în coada clasamentului” european privind absorbția fondurilor din PNRR. Potrivit acestuia, în ultimele zece luni au fost pregătite și aprobate două treimi din totalul sumelor atrase în cei cinci ani de existență ai programului, ceea ce ridică gradul de absorbție a granturilor la aproximativ 66,5%. Oficialul a subliniat că România mai are de accesat peste 4 miliarde de euro.

Declarațiile vin după ce Comisia Europeană a emis o evaluare preliminară pozitivă pentru cea de-a patra cerere de plată depusă de România prin PNRR, în valoare de 2,62 miliarde de euro. Bruxelles-ul a confirmat îndeplinirea satisfăcătoare a 38 de jaloane și 24 de obiective asumate de statul român.

Printre reformele validate se numără dezvoltarea cloudului guvernamental, prin conectarea a peste 30 de instituții publice la noua infrastructură digitală, măsuri pentru decarbonizarea economiei — inclusiv taxarea suplimentară a vehiculelor poluante și reducerea dependenței de energia pe bază de cărbune — precum și modificări ale cadrului fiscal, menite să simplifice procedurile și să crească eficiența colectării.

Totuși, în paralel cu aceste progrese, Guvernul avertizează că implementarea generală a PNRR rămâne într-o zonă de risc major. Într-o notă de informare transmisă Executivului, Dragoș Pîslaru atrage atenția că România riscă penalizări de peste 15 miliarde de euro dacă reformele restante nu vor fi finalizate la timp.

Documentul arată că PNRR a fost renegociat pentru a doua oară în 2025, în încercarea de a elimina investițiile considerate imposibil de finalizat și de a reduce presiunea asupra bugetului de stat. România a reușit să păstreze integral componenta de granturi, în valoare de 13,57 miliarde de euro, prin mutarea unor proiecte considerate mai sigure în această categorie.

Până în prezent, România a depus patru cereri de plată și a încasat aproximativ 10,72 miliarde de euro, adică aproape jumătate din suma totală disponibilă prin PNRR. Problemele persistă însă în zona reformelor: dintre cele 45 de ținte și jaloane rămase, doar șapte sunt considerate complet îndeplinite, iar 38 sunt încă în lucru. Dintre acestea, 14 sunt reforme cu impact major, iar 11 necesită modificări legislative.

Printre cele mai sensibile dosare aflate încă în negociere sau în așteptarea avizului Comisiei Europene se numără legea salarizării unitare, reforma ANAF, legea integrității, Legea apelor, măsurile de decarbonizare, modificările Codului administrativ și reformele de digitalizare din cercetare și inovare.

Citește și:

Primăria reorganizează termoficarea Aradului: CET Hidrocarburi rămâne doar cu furnizarea