Scenariul privind o pană de curent generală în toată Europa a creat isterie în mediul online. Totul a pornit de la anunţul ministrului austriac al Apărării, care realizat un exercițiu prin care a îndemnat oamenii să se pregătească pentru astfel de situaţii excepţionale. Autorităţile au lansat chiar şi un ghid în acest sens. „Nu se pune problema dacă va avea loc un «blackout» în unele regiuni europene, ci când se va întâmpla”, a spus Stefan Zach, şeful comunicării la utilitatea austriacă EVN AG. „S-ar putea întâmpla o întrerupere chiar şi în ţările cu standarde ridicate în materie de securitate a reţelei electrice”, a precizat Zach.

Posterele care au apărut pe străzi în Austria fac apel la pregătire în caz că „totul se opreşte” avertizând că asta înseamnă că serviciile bancare, semafoarele, computerele, telefoanele şi internetul nu vor mai fi funcţionale. Austria ia acest scenariu atât în serios încât, începând cu 2025, o sută din principalele sale baze militare vor fi dotate cu depozite de carburanţi, apă şi alimentele şi vor deveni independente din punct de vedere energetic. Locotenent-colonelul Pierre Kugelweis a declarat că aceste unităţi vor constitui baza de sprijin pentru organizaţiile civile, cum ar fi pompierii şi lucrătorii din domeniul sănătăţii, care necesită energie şi coordonare pentru munca lor, în cazul unei pane de curent.

„O pană de curent este o ameninţare cu un mare impact asupra societăţii. Şi este important ca toate serviciile de urgenţă, precum poliţia, ambulanţele sau pompierii, să continue să funcţioneze”, a rezumat acesta.

Psihologul Mihai Copăceanu explică faptul că românii s-au panicat când au văzut anunţul oficialului austriac, deoarece în cazul unei pene catastrofale de curent electric, s-ar simţi abandonaţi de autorităţile care au demonstrat că nu ştiu să reacţioneze rapid la dezastre. „Sunt convins că românii ar reacţiona în mod anxios, alarmant, isteric şi chiar agresiv. Şi aici avem mai multe explicaţii. În primul rând, nu suntem obişnuiţi să gândim şi să exersam unele exerciţii de simulare a unor situaţii de urgenţă, precum ar fi o pană de curent vreme de două săptămâni. În al doilea, rând anxietatea noastră s-ar putea reduce ca intensitate dacă raţional am avea nişte resurse disponibile, şi aici vorbesc de existenţa unor alternative personale sau colective. Şi mai clar, nu avem o siguranţă din partea autorităţilor şi nici o predictibilitate a evoluţiei unor situaţii extreme. Haos total. Dacă Austria îşi pregăteşte din timp cetăţenii, dacă există informări sigure, repetate şi alternative, noi românii încă nu avem siguranţa că în momente de impas vom primi soluţii satisfăcătoare. Experienţele anterioare ne arată proasta gestionare a unor situaţii excepţionale, fie că a fost vorba de inundaţii sau de accidente aviatice”, a declarat Mihai Copăceanu pentru „Adevărul”.

Citeste articolul integral pe Adevărul.ro