joi, 28 martie, 2024

Special Arad Logo

    Satul „de dincolo”. La Socodor, indicatoarele cu fondurile europene accesate sunt prezente pe stradă mai mult decât oamenii

    de Raluca Medeleanu, Mihai Todoca | 22 septembrie 2017, 8:47 AM | Reportaj | Topic special

    8

    „Socodorul s-a dezvoltat extraordinar”, „Socodorul are un primar de toată isprava”, „Socodorul a accesat multe fonduri europene”, „Socodorul…”  – nici nu mai știm câte laude am auzit la adresa administrației acestui sat din comuna cu același nume și a primarului său liberal. Necredincioși – nu în sensul religios – din fire și mai ales că de multe ori ni se „aruncă în față” că suntem axați doar pe „a desființa” oameni, locuri, întâmplări, neconstruind nimic, ne-am decis brusc să ne urcăm în mașină și să mergem la fața locului. Recunoșatem că am făcut-o cu scepticism și, spre rușinea noastră, în cei trei ani de existență a Special Arad, chiar dacă am trecut prin zonă, nu ne-a dat prin cap să ne oprim, fiind tot timpul cu gândul în minte la băile de la Gyula. De fapt, aveam în minte, în eventualitatea că informațiile noastre nu se confirmă, un babgulyas lângă graniță…

    De la bun început, la intrarea în localitate ne-a întâmpinat direct un panou pe care era anunțat în detaliu un proiect accesat pe fonduri europene, de Primărie, prin care s-a introdus canalizarea și s-a realizat o stație de epurare în localitate. Ulterior, aveam să descoperim că întreaga comună e plină de astfel de panouri, cu drapelul Uniunii pe ele, de-ai zice că nu ești în România.

    Efectiv ne-am plimbat pe toate străzile. Nu este un sat reședință de comună ieșit din comun de mare. Am luat la pas fiecare drum. Toate sunt asflatate. Toate. Iar majoritatea trotuarelor sunt proaspăt pavate. Fiecare casă are câte un podeț nou, șanțurile sunt săpate la linie, iarba este peste tot tăiată la milimetru, de parcă ar fi gazonul unui stadion de fotbal, iar în centrul comunei există un parc cu copaci seculari, bine întreținuți, care nu par defel să fi fost afectați de furtuna care a lovit județul duminica trecută. Aleile parcului sunt la fel de îngrijite, există bănci și coșuri de gunoi proaspăt lăcuite la tot pasul, iar într-un colț al parcului, înspre una dintre biserici, există un loc de joacă pentru copii, cu numeroase hinte și te miri ce alte „drăcovenii” menite să distreze copii.
    Căminul Cultural ne-a atras și el atenția, fiind vorba de o clădire nou-nouță, aflat vizavi de Primărie, iar dacă tot vorbim de Primărie, ne-a lăsat oarecum nedumeriți constatând că e o construcție banală. Altfel spus, o casă mai mare, care, la fel ca Poliția, nu „strigă” a milioane de euro investiți în ea.

    În schimb, ne-a luat ochii Școala Gimnazială, care e renovată ca la carte și are locuri de parcare amenajate cu pavaj în fața ei, iar curtea școlii e, de asemenea, foarte îngrijită. Centrul de Informare Turistică Socodor (realizat tot cu fonduri europene) și Pădurea Socodor sunt semnalizate pe panouri pe care doar să fii orb nu le-ai putea observa.

    5 socodor

    Nici țipenie de om pe stradă. Lucrează toți, majoritatea au locuri de muncă la multinaționalele din zona Chișineu Criș-Nădab-Socodor. Iubind natura, n-aveam cum să nu ne îndreptăm pașii spre Pădurea Socodor, pentru a înțelege de ce trebuie să fie anunțată prin indicatoare o astfel de locație. De la bun început vă spunem că nu am ajuns până acolo, deși drumul este asfaltat. Ne-am oprit la un pod de lemn care, sincer, nu prea ne-a „îndemnat” să-l parcurgem cu mașina, având și scânduri lipsă. Ulterior am aflatat că este podul pe care îl folosesc oamenii din Vărșand pentru a ajunge la terenurile lor agricole, căci cel al localității din urmă e un adevărat pericol public (Special Arad a prezentat situația îngrijorătoare de la Vărșand într-un amplu reportaj, iar problema a ajuns ulterior în atenția mass mediei naționale).

    2 socodor

    Că ne-am răzgândit să mai vizităm pădurea se datorează și norilor negri de ploaie, anunțați de ANM, astfel că ne-am întors în sat, pentru a putea cumva să găsim acasă vreun localnic. La un moment dat ne-a surâs norocul: doi bărbați tăiau buruienile care cresc pe marginea drumului. Nea Ilie – așa ni s-a prezentat -, maramureșean stabilit de 15 ani în comuna Socodor, ne-a spus că vede și simte schimbările în bine, însă lui – un zilier – îi este „tot mai dificil să-și asigure traiul, căci zona devine acaparată de firme străine, care folosesc utilaje moderne”, iar el nu are pregătirea necesară ca să le opereze.

    „O fi pentru alții mai bine, da’ pentru mine nu! Mai bine rămâneam la Maramureș, amu dacă m-aș fi întors, poate că mi-ar fi mers și mie mai bine… Aici nu prea mai am ce lucra. Că la pădure nu pot să mă mai duc… e domeniu de vânătoare amu. Nu vedeți, mai strâng și io niște trestie, ce Dumnezo să mai fac?”, ne-a spus cu amar în glas și suflet maramureșeanul venit în vest pentru a-și face traiul mai bun.

    socodor camp

    La barul din localitate, vânzătoarea s-a dovedit a fi mult mai volubilă când am întrebat-o ce părere are despre comună și dacă a observat vreo schimbare în ultimii ani.

    „Cea mai frumoasă comună din tot județu’ ăsta!”, a sărit femeia, fără să ne lase să terminăm propoziția. „Locuiți de mult aici? Sunteți de aici?”, am întrebat-o curioși.

    „De douăzeci și doi de ani am venit din Maramureș (pfff… dăm doar de oameni veniți din nordul țării!… ) și pot să vă zic că mai demult comuna asta avea un singur drum cu asfalt, ăla principal, care era și el vai și amar, numai petice și pietroaie. Acum totul e schimbat total! Avem drumuri, avem peste tot lumină, canalizare trasă, bisericile-s renovate, școala-i renovată, dispensarul, avem două cămine culturale, dintre care ăla mai mic zici că-i club! Avem și un ansamblu folcloric fain care este susținut și ajutat cu deplasări și tot ce mai au nevoie! Eu vă zic sincer, e cea mai faină comună pe care am văzut-o!”, ne-a spus femeia.

    3 socodor

    Ulterior, afară, văzându-ne cu aparatul foto în mână, un bărbat în vârstă ne-a întrebat de ce facem poze. I-am spus de ce. Imediat ne-a întrebat dacă ne place și a început, la fel ca vânzătoarea, să ne enumere lucrurile pe care le știam deja. Tot el ne-a precizat mândru că mai sunt planuri mari, și mai mari, pentru Socodor:

    „Vor să facă un proiect ca să bage gaz în comună și am auzit că vor să facă o pistă pentru biciclete care să ducă până la Chișineu Criș”, ne-a spus bărbatul, la fel ca și interlocutoarea de dinainte, după care ne-a trimis direct la stadionul de fotbal aflat la marginea satului. Deja ne așteptam la ce urma să vedem: bine întreținut, iar lângă el se află și un teren sintetic de minifotbal.

    4 socodor

    Bun… Acum putem să mergem la Primărie, la primarul Jura, Ioan Jura. Aveam ce să discutăm cu el, chiar să îl felicităm pentru că a arătat indirect ce înseamnă ca o localitate să fie condusă de un gospodar. Nu era decât viceprimarul Ioan Cornel Teorean care ne-a spus că, din păcate, acesta este plecat cu treburi la Timișoara și să revenim. Am insistat să purtăm o discuție cu el, însă ne-a refuzat politicos, spunându-ne că primarul e cel mai în măsură să ne răspundă la întrebări.

    Până la urmă am stat de vorbă cu primarul în legătură cu proiectele pe care le are, a doua zi, telefonic. Ne-a spus că în momentul de față sunt cinci contracte de finantare în derulare prin Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR). Unul sub măsura 4.3 , unul pe modernizarea străzilor care au rămas, sub măsura 7.2, unul cu extinderea  alimentării cu apă și reabilitarea anumitor tronsoane, tot sub măsura 7.2. Un altul pentru o grădiniță nouă și unul pentru modernizarea Căminului Cultural, tot pe AFIR. Toate acestea sunt proiecte încheiate și se află în diferite stadii de realizare.

    Primăria Socodor are depus un proiect pentru amenajare loc de recreere și navomodelism. Pe programul transfrontalier doresc să depună un proiectul pentru pistele de biciclete, pentru stațiile de autobuz, iar stațiile de autobuz să le doteze cu biciclete ca „orice cetățean să poată merge cu cardul și să ia o bicicletă cu care să meargă să își facă treaba și să o lase în altă stație.”

    Tot prin programul transfrontalier, s-a depus un proiect pentru dotarea compartimentului ISU, autospeciale și amenajarea respectivă aferentă. „Podul de lemn care duce către Pădurea Socodor a fost refăcut, în momentul de față ar necesita mici reparații, zic eu. Chiar alaltăieri am făcut comanda pentru o expertiză pentru a interveni în prelungirea duratei de viață a acestuia”, ne-a spus primarul Jura.

    Referitor la „meseria” de primar și la ce calități trebuie să ai pentru a realiza atât de multe pentru ca o comunitate să se simtă bine, primarul ne-a subliniat: „Este o competiție. În condițiile în care dorești să faci cu adevărat, se poate. Trebuie să muncești, să ai proiecte și să accesezi banii care sunt acum, că poate peste doi ani nu vor mai fi banii aceia. Totul este doar să se dorească, deoarece este o competiție deschisă pentru toată lumea. Urmărești toate apelurile de proiecte pe toate măsurile, vezi ce poți accesa și te pui pe muncă. Nu ar fi o bucurie pentru mine dacă aș vedea că am ratat startul la anumite proiecte și am trecut pe lângă ele, mi-au fost la îndemână și cu un efort mai mic sau mai mare puteam să le avem. Noi am căutat cam tot ce se poate accesa, lucru pe care l-am reușit și sperăm ca și pe viitor să reușim același lucru”.

    Nici nu am mai avut nimic de spus sau de întrebat.

    Dar, în viitor, o să aflăm și de la alți primari ce și cum fac (sau nu) pentru a administra localitățile în care au fost aleși.

     

    Urmărește Special Arad și pe Google News, Twitter, LinkedIn și Instagram!

    Distribuie articolul

    Comentarii

    1. Un edil care desi nu este mare inginer cu studii superioare a inteles care este secretul dezvoltării localității sale fara sa impovareze bugetul sărac! A arătat că se poate chiar dacă PNL nu a fost întotdeauna la guvernare el a primit bani si de la toate guvernele pana acum!

      +2 voturi
      +1
      -1

    Lasa un raspuns pentru Stoica ioan

    9 + 8 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.