România a raportat în 2013 un număr de 109 fraude în ce priveşte cheltuirea banilor europeni, care au afectat utilizarea unui total de 36,5 milioane de euro, în timp ce Italia a identificat 302 fraude care ar fi influenţat cheltuirea a 68,4 milioane de euro.

Pe locul al treilea se găseşte Bulgaria, care a raportat 97 de nereguli considerate drept fraude, vizând fonduri totale de 9,3 milioane de euro.

La nivelul Uniunii Europene, între 2009 şi 2013, numărul neregulilor în cheltuirea fondurilor europene a crescut cu 22%, în timp ce valoarea fondurilor afectate de fraudă s-a majorat cu 48%, arată raportul PIF.

Fraudele vizând bugetul UE care au fost identificate de autorităţile naţionale au scăzut uşor în 2013 faţă de 2012, potrivit raportului anual al Comisiei Europene privind protejarea intereselor financiare (raportul PIF).

În ceea ce priveşte cheltuielile, au fost afectate de fraudă 248 de milioane de euro din fondurile UE, ceea ce reprezintă 0,19% din bugetul pentru cheltuieli. Comparativ cu anul precedent (315 milioane de euro) s-a înregistrat o scădere de aproximativ 21%. În ceea ce priveşte veniturile, fraudele suspectate sau confirmate s-au ridicat la 61 de milioane de euro, ceea ce reprezintă 0,29% din resursele proprii tradiţionale colectate pentru anul 2013. Comparativ cu anul precedent (77,6 milioane de euro), s-a înregistrat de asemenea o scădere de 21%.

Deşi impactul financiar global al fraudelor vizând fondurile UE a scăzut anul trecut, numărul cazurilor raportate în ceea ce priveşte cheltuielile UE a crescut în comparaţie cu anul precedent. Această scădere poate fi rezultatul unor măsuri mai ferme pentru detectarea într-un stadiu incipient, care au condus la reducerea valorii globale a fondurilor afectate, relevă raportul citat. De asemenea, poate indica o mai bună raportare a fraudelor de către unele state membre.