joi, 28 martie, 2024

Special Arad Logo

    Povestea unui actor celebru din perioada interbelică… născut și crescut la Arad. Casa familială primește o placă comemorativă

    de Tomck@t | 30 ianuarie 2018, 8:41 PM | Altădată | Povești despre oameni

    2

    (foto: truereality.cafeblog.hu)

    Jávor Pál a lucrat în tinerețe și ca ziarist, la „Aradi Hírlap”

    Puțini arădeni mai știu în ziua de azi că singura vedetă masculină de cinema a Ungariei interbelice, Jávor Pál, s-a născut la Arad. Au trecut 116 ani de atunci. Miercuri, 31 ianuarie, de ziua sa de naștere, vedeta anilor ’30 va fi omagiată de către autoritățile arădene cu o placă comemorativă care va fi amplasată pe casa în care a copilărit. De asemenea, tot miercuri, Teatrul de Cameră din Arad / Aradi Kamaraszínház va juca un spectacol în cinstea actorului.

    Ceremonia de dezvelire a plăcii va avea loc pe strada Grigore Alexandrescu, la nr. 25, începând cu ora 16. Este casa despre care doar de anul trecut se știe că a fost cea în care s-a născut și a crescut faimosul actor maghiar. Placa comemorativă este bilingvă, atât în limba română, cât și în limba maghiară. Seara, de la ora 18, la Teatrul de Cameră (care funcționează în incinta Teatrului de Marionete) va fi proiectat un film cu Jávor Pál, după care vor urca pe scenă actrița Éder Enikő și actorul/regizor Tapasztó Ernő, care au pregătit publicului maghiar un spectacol-surpriză în amintirea marelui artist. Cel din urmă, totodată directorul teatrului, a divulgat că în cadrul show-ului se vor cânta și șlagăre interbelice maghiare, deoarece Jávor Pál nu a fost doar un actor, ci a și cântat extrem de bine în numeroase spectacole de tip cabaret, cum veți descoperi în rândurile de mai jos.

    Acesta nu este primul eveniment dedicat lui Jávor Pál la Arad.

    În toamna anului trecut, la Cinema Arta au avut loc „Zilele Jávor Pál”, un eveniment organizat de Centrul Municipal de Cultură în parteneriat cu orașul Szombathely, în cadrul rețelei Alianța Orașelor Europene ale Culturii (AVEC). Numele actorului se leagă atât de Arad, cât și de orașul maghiar, deoarece actorul a umblat la școală într-o perioadă la Szombathely. Anul trecut, în orașul din Ungaria un cinematograf a primit numele lui Jávor Pál.

    Autoritățile arădene ar fi dorit să-i cinstească numele celebrului actor chiar la 100 de ani de la nașterea sa, doar că pe vremea aceea, proprietarul casei de pe strada Dorel Sibii (pe vremurile Imperiului Austro-Ungar „Kis-Molnár”), despre care s-a crezut greșit că a fost cea în care a copilărit Jávor Pál, nu a permis acest lucru. Ulterior, în 2017, s-a aflat că adevărata casă familială a lui Jávor Pál a fost, totuși, clădirea de pe str. Grigore Alexandrescu (numit, pe vremuri, „Alsó-Molnár”). Imobilul aflat în centrul vechi este deținut pe jumătate de Primăria Municipiului Arad.

    82874
    Modesta căsuță a copilăriei actorului. Sursa foto: nyugatijelen.com

    Ca să folosim cuvinte actuale, actorul a fost un veritabil «star de cinema». Considerăm că este important ca renumele acestui fiu al Aradului să fie cunoscut nu numai de către arădenii de etnie maghiară, ci și de către români”, a declarat viceprimarul Levente Bognar pentru ziarul maghiar Krónika.

    O viață pe fugă, nu tocmai cum ar fi visat o „vedetă”

    yw3ktkqTURBXy8zMGRjNjI5YWY1YzczY2QzODY3YjhjMjgwYjUzMWVmZi5qcGVnkpUDAT7NA fNAjGTBc0DIM0Bwg

    Jermann Pal Gustav, cunoscut sub numele de Jávor Pál, s-a născut în 31 ianuarie 1902 la Arad și a trăit aici până în 1918. Părinții lui, care s-au căsătorit abia după nașterea sa, au avut în total trei copii, ceea ce a îngreunat traiul familiei, determinându-i să se mute adeseori. Ulterior, mama lui a deschis o alimentară pe strada Kossuth (astăzi str. Mărășești). Jávor a fost elev la un gimnaziu de stat, dar de multe ori chiulea pentru a vedea filme la cele două cinematografe ale orașului (unul dintre ele fiind Teatrul Vechi, fostul „Urania”). Încă de mic, el dorea să fugă din țară, departe de viața simplă pe care mama sa o dorea pentru el. În timpul Primului Război Mondial, a fugit din Arad pentru a deveni curier pe front, însă a fost prins de Poliția Militară și a fost trimis acasă după doar câteva luni. În 1918, după ce a lucrat ca reporter la ziarul Aradi Hírlap, a ales să se stabilească în Danemarca, însă a fost coborât forțat din tren la Budapesta, unde până la urmă s-a stabilit și a urmat Academia de Teatru și Film.

    În anii ’30 avea să devină un actor celebru, după ce a prins un rol principal în ultimul film mut făcut în Ungaria, „Csak egy kislány van a világon” (Există o singură fată pe lume)… care, în mod ironic, avea să devină totodată primul film maghiar cu sunet, după ce tehnologia a ajuns în țară chiar în ultimele zile de filmare ale producției. În anul 1946, Jávor a avut un turneu de succes în România.

    După ce a făcut anumite remarci incomode, a devenit o țintă a Gestapo-ului și, fiind intelectual, a fost amenințat și de venirea Comunismului în Ungaria. Astfel, a fugit în America în 15 octombrie a aceluiași an. Nu a apucat să „guste” însă din Visul American, prinzând doar roluri marginale în comedii și musicaluri mici, pe care actorul le considera umilitoare.

    A plecat la Hollywood cu gândul că va găsi roluri în filme de succes, dar cunoștințele sale precare de limba engleză i-au redus drastic din șanse. Cel mai cunoscut rol pe care l-a avut acolo a fost o infimă contribuție de bariton în filmul „The Great Caruso” din 1951, cu Mario Lanza în rolul principal. Cu distribuții pe care le considera de-a dreptul josnice, după un timp, Jávor s-a alăturat unor muzicanți aflați în turneu,  alături de care a cântat șlagăre maghiare. Mai târziu, a mai lucrat cu jumătate de normă pe post de portar și operator de calculator. În cei 11 ani petrecuți în America, Jávor a înfruntat numeroase dificultăți, dar a avut și anumite bucurii: a scris numeroase articole în ziarele ungaro-americane, iar cu legitimația de presă a putut intra gratuit la cinematografe. În această perioadă, s-a confruntat și cu alcoolismul, problemă pe care a reușit să o depășească, urmând un program de dezalcoolizare.

    Ultimii ani

    În 1956, aflat într-un turneu în Israel, a aflat că poate să se întoarcă la Budapesta, ceea ce a și făcut în 1957. A încercat să-și relanseze cariera de actor, însă mulți critici ai vremii au considerat talentul său ca fiind mediocru, deși celebritatea sa l-a ajutat să primească câteva roluri importante. Sănătatea sa însă era deja afectată, iar după un atac cerebral a fost internat într-un spital pe care nu l-a mai părăsit niciodată. A murit după un an, în 14 august 1959.

    Surse: Wikipedia, Krónika, Nyugati Jelen

    Urmărește Special Arad și pe Google News, Twitter, LinkedIn și Instagram!

    Distribuie articolul

    Comentarii

    Lasa un raspuns pentru Tomck@t

    9 + 4 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.