Pe Adevărul vedem o știre pe care la început am crezut că nu am înțeles-o, am zis că nu mai suntem noi în stare să înțelegem ceea ce dorește să se transmită. Însă ne-am pus pe treabă și ne-am interesat, iar astfel am rămas perplecși. Pe scurt, e vorba de o dispoziție a IGPR-ului care le interzice polițiștilor folosirea WhatsApp-ului, Facebook-ului şi a altor canale de comunicare alternativă, în activitatea profesională, invocând motive de securitate și noțiuni ale GDPR.

Dar acum, cu ajutorul unor surse apropiate IGPR-ului, încercăm să explicăm de ce toată treaba asta va aduce mari deservicii tocmai în activitatea profesională a polițiștilor și, de fapt, care suspectăm noi că este motivul real al acestei dispoziții.

Citește și: Am primit, pe surse, „celebrele” fotografii cu șeful Poliției Nădlac, beat, la un chef privat cu colegii. Și?

Dispoziția asta vine în urma fenomenului de „spălare a rufelor murdare” în public, care a avut ca protagoniști mai mulți polițiști. Unele poze sau informații au ajuns în presă prin diverse jocuri interioare ale puterii. Devenise o obișnuință și un fenomen general ca atunci când se dorea schimbarea unui șef de post, să apară în spațiul public, într-un mod atât de convenabil pentru alții, poze compromițătoare.

Nu mai contează adevărul, ci percepția asupra lui

Sau cel puțin așa s-a ajuns la dispoziția aceasta. Nu mergem mai departe să spunem că această dispoziție este una regresivă, restricționând și mai mult puterea Poliției Române de a comunica interinstituțional în timp real, sau că unul dintre factorii care pot face diferența între viață și moarte fiind tocmai viteza de reacție, însă vom spune altceva: dispoziția este semnată de comisarul șef Constantin Nicolescu, adjunct al Inspectorului General și Șef al Structurii de Securitate, fost șef la IPJ Dolj și un apropiat al PSD-ului care, după ce a trecut pe la nunta Olguței Vasilescu în august, o săptămână mai târziu a fost numit adjunct la IGPR. O coincidență colosală, am spune noi, doar că încă de pe atunci au fost voci care susțineau că numirile în structurile IGPR, și nu numai, se fac pe cale politică.

Acum, această dispoziție nu are rolul de a proteja munca polițistului așa cum se dorește să se creadă, ci mai mult de a-i proteja pe cei certați cu legea de polițiști, în contextul în care lumea infracțională este tot mai modernă din punct de vedere tehnologic, pe când logistica forțelor de ordine tinde către un regres.

Regresul acesta va fi resimțit în toată activitatea care ține de munca polițistului și care va produce efecte nefaste în lupta împotriva infracționalității

Invocarea protecției datelor cu caracter personal este făcută în motivarea dispoziției cel puțin într-un mod ambiguu și nici nu se specifică dacă această dispoziție se adresează și compartimentelor media. Însă problemele în desfășurarea activității polițienești s-ar putea să apară destul de devreme și, pentru sublinierea importanței comunicării în timp real, putem da un simplu exemplu: să spunem că o mașină este dată în consemn într-un județ vecin, ocupantul acesteia fiind bănuit de infracțiuni grave. Se cunosc caracteristicile autovehiculului, cât și detalii asupra fizionomiei suspectului, toate acestea pentru a ajuta la capturarea lui. Presupunem că suspectul trece printr-un loc în care, la momentul respectiv, se află și un polițist, însă în timpul liber, deci neavând la el mijloacele de comunicare de care dispune când este la muncă, și astfel neștiind că a trecut pe lângă un infractor căutat de colegii lui. Comunicarea în timp real se dovedește astfel vitală pentru activitatea polițienească, ori îngrădirea acestor facilități ar duce la înlesnirea sustragerii reținerii de către suspecți și încurajând astfel mediul infracțional, dat fiind că forțele prezente în teren sunt depășite din punct de vedere al comunicațiilor.

Mai departe vom reda poziția Europol asupra dispoziției: „În urma mai multor dezbateri cu privire la nelegalitatea/legalitatea utilizării aplicaţiilor de tip Whatsapp, Messenger Facebook, Telegram etc., avem primul document oficial al Inspectoratului General al Poliţiei Române care atrage atenţia asupra consecinţelor la care se expun poliţiştii. Pornind de la tragicul eveniment de la IPJ Timiş, unde colegul nostru, Cristian Amariei, a fost împuşcat de către o persoană care a fost «dată în urmărire» pe un grup de Whatsapp de către un ofiţer de la nivelul unităţii şi până la situaţii în care poliţiştii primesc «ordine» pe asemenea aplicaţii, au existat nenumărate polemici pe marginea legalităţii utilizării acestor mijloace de comunicare. În realitate vorbim despre o nevoie de comunicare operativă, pe care poliţiştii au suplinit-o prin diverse aplicaţii, tocmai pentru incapacitatea instituţiei de a oferi mijloace flexibile şi eficiente de schimb a informaţiilor şi a datelor operative cu care lucrăm. În primul rând este vorba despre încălcarea prevederilor HG 585/2002 pentru aprobarea Standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate, ceea ce poate conduce la măsura retragerii autorizaţiei de informaţii clasificate. Iar după cum bine ştim, în lipsa acestei autorizaţii, poliţiştii sunt puşi la dispoziţia unităţii şi pot chiar să ajungă în situaţia de a li se înceta raporturile de serviciu. De asemenea, este important de precizat că şi datele cu caracter personal ale persoanelor cu care intrăm în contact sunt interzise a fi prelucrate şi distribuite prin intermediul acestor aplicaţii, tocmai pentru că Regulamentul general pentru protecţia datelor cu caracter personal (GDPR) interzice asemenea operaţiuni. Din păcate, deşi suntem în anul 2019, instituţia poliţiei încă a rămas ancorată în trecutul ei, în timp ce infractorii sunt din ce în ce mai specializaţi şi mai bine dotaţi. În continuare îi cerem poliţistului să prindă infractori cu mapa sub braţ şi cu logistică depăşită moral. Viitorul ne aparţine! Echipa Sindicatului EUROPOL“.