41 de plângeri privind cazurile de malpraxis, în ultimii zece ani, au fost formulate de pacienți sau rude și au vizat medici din județul Arad, deși nemulțumirile legate de activitatea cadrelor medicale de aici sunt mult mai multe, atât în mediul online, cât și offline.

De la nemulțumiri privind activitatea medicilor până la sesizări oficiale drumul e lung, iar de la sesizări până la verdicte – și mai lung și mai anevoios. Chiar și de aici, de la momentul verdictului comisiei de malpraxis până la daune și dreptate, mai e încă un drum de făcut, în instanță. Lung, anevoios, scump.

Cu o astfel de perspectivă în față, aproape niciun pacient sau aparținător nu mai reclamă faptul că a fost tratat greșit de către cadrele medicale.

Doar în 6 dintre aceste 41 de cazuri înregistrate  de-a lungul ultimilor 10 ani, Comisia de malpraxis  (Comisia de monitorizare și competență profesională pentru cazurile de malpraxis) din cadrul Direcției de Sănătate Publică Arad a decis că ne aflăm în fața unei greșeli medicale. În 15 cazuri, comisia nu a analizat plângerea pentru că cel care a formulat-o nu a mai plătit expertul medical care trebuia să dea verdictul cu privire la activitatea medicului acuzat de malpraxis.

Potrivit președintelui Comisiei de malpraxis din cadrul DSP Arad, dr. Mihaela Surpat, costul unei astfel de expertize variază în funcție de pregătirea și titulaturile medicului ales să o facă, dar cea mai scumpă dintre acestea ar putea ajunge undeva la 4.000 de lei.

În alte cazuri, cererile au fost respinse fără a fi analizate pentru că persoana care a făcut plângerea nu se încadra în categoria celor care pot face astfel de sesizări sau pentru că nu a îndeplinit alte cerințe impuse de lege.

Mai mult de jumătate, mai exact 24 de dosare din cele 41 depuse în ultimii 10 ani, se regăsesc în situația de a nu fi fost analizate pe fond din cauza faptului că nu au îndeplinit condiţiile de formă. În 10 situații, comisia a decis, în baza expertizei medicului contractat, că „în cauză nu a fost o situație de malpraxis”.

Un singur dosar a rămas încă nesoluţionat, cel din acest an.

Malpraxisul și condițiile impuse celor care se consideră victime

Comisia poate fi sesizată, potrivit legii, de către „persoana sau, după caz, reprezentantul legal al acesteia, care se consideră victima unui act de malpraxis săvârșit în exercitarea unei activități de prevenție, diagnostic și tratament”, sau de către „succesorii persoanei decedate ca urmare a unui act de malpraxis imputabil unei activități de prevenție, diagnostic și tratament”.

Dar, pentru ca sesizarea să fie valabilă, persoanele care înaintează comisiei o sesizare scrisă trebuie să fie atente ca aceasta să cuprindă, în mod obligatoriu, cel puțin următoarele date impuse de legislaţie:

numele și prenumele persoanei care face sesizarea, calitatea acesteia, numele și prenumele persoanei care se consideră victima unui caz de malpraxis (dacă este diferită de persoana care face sesizarea), numele și prenumele autorului actului de malpraxis sesizat, data efectuării actului de malpraxis sesizat, descrierea faptei și a împrejurărilor acesteia, prejudiciul produs victimei actului de malpraxis sesizat.

41 de persoane au considerat că ele sau cei apropiați lor au fost victimele unui caz de malpraxis în spitalele și cabinetele medicale din Arad. Doar 6 au primit de la comisie verdictul că „în cauză a fost o situație de malpraxis”. O medie ar indica faptul că avem de-a face cu 4 sesizări pe an și un caz confirmat de malpraxis o dată la doi ani.

(Sediul DSP Arad)

O singură sesizare în anul 2025. Colegiul Medicilor a intrat pe fir

În acest an, la nivelul Comisiei de malpraxis din cadrul DSP Arad a fost înregistrată, potrivit răspunsului primit de aici, o singură sesizare. Deși nu este menționat în răspuns nici din partea cui vine această sesizare, nici pe cine vizează, cel mai probabil este vorba despre cazul fetiței de 7 săptămâni decedată după ce a primit, se pare, un tratament greșit la Spitalul Clinic Județean Arad.

Acesta este singura sesizare încă nesoluționată de Comisia de Malpraxis din Arad.

FACIAS a fost ONG-ul care a sesizat acest caz, după ce părinții au acuzat faptul că fetița a primit tratament greșit în spitalul din Arad.
Potrivit informării venite de la acest ONG, „Colegiul Medicilor din România a dat curs sesizării formulate de Fundația pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) și a declanșat o anchetă disciplinară în cazul fetiței de 7 săptămâni, care a decedat după ce ar fi primit un tratament inadecvat, pe baza unui diagnostic greșit stabilit de Spitalul Județean Arad”.

Tot aici se arată că „un lanț de erori medicale a condus la decesul tragic al fetiței de numai 7 săptămâni. Părinții copilului acuză faptul că minora ar fi primit un tratament neadecvat, bazat pe un diagnostic inițial greșit de rotavirus. Investigațiile medicale amănunțite ar fi fost efectuate abia după agravarea stării de sănătate, moment în care au fost descoperite grave probleme neurologice, care au condus la decesul acesteia. De asemenea, există suspiciuni privind lipsa de comunicare între cadrele medicale și familie, precum și nereguli în respectarea protocoalelor medicale.”

Toate aceste aspecte au fost aduse în atenția Colegiului Medicilor din România de către FACIAS, cu solicitarea de a dispune o anchetă urgentă și măsuri ferme față de persoanele vinovate.

15 cazuri de malpraxis la nivel de țară, în ultimii doi ani

Conform analizei FACIAS, în perioada 2023–2024, comisiile de malpraxis au înregistrat, la nivel național, 400 de plângeri, însă în numai 15 cazuri (aproximativ 5%) au fost confirmate acuzațiile de malpraxis, toate fiind contestate ulterior în instanță. Despre aceste statistici ați putut citi un material pe Special Arad (vezi AICI).

La acel moment, FACIAS, împreună cu asociațiile de pacienți din România, au solicitat Ministerului Sănătății să inițieze de urgență un proiect de modificare a procedurii de soluționare a plângerilor de malpraxis.

Fundația FACIAS preciza, la acel moment, în baza analizei datelor adunate privind problema malpraxisului, faptul că pacienții „nu mai au nicio șansă în fața medicilor”.

Medicii nu au atacat deciziile de malpraxis din Arad

Pentru a-și căuta dreptatea, cele 6 victime care au sesizat, în ultimii 10 ani, comisia de malpraxis din Arad și au primit verdictul că a fost vorba de malpraxis au fost nevoite să se adreseze instanțelor, în condițiile în care decizia finală cu privire la eroarea medicală, despăgubirile și măsurile aplicate vine de acolo.
Potrivit președintelui Comisiei de malpraxis din Arad, Mihaela Surpat, „noi nu știm dacă deciziile noastre ajung în instanță sau nu”.

Banii sunt, fără doar și poate – așa cum au subliniat și cei de la FACIAS – una dintre barierele majore pe care le au de depășit cei care consideră că sunt victimele unui caz de malpraxis și merg mai departe, adresându-se DSP. Se întâmplă așa pentru că nu comisia, formată la nivelul Aradului din 13 medici, e cea care decide, de una singură, dacă e vorba de malpraxis sau nu.

Aceasta caută și numește un expert care își va da verdictul în cauză, expert specializat pe ramura medicală ce face obiectul respectivei spețe.
Costul unei expertize, spune Mihaela Surpat, variază nu în funcție de specialitatea expertului, ci de gradul acestuia – dacă este specialist, medic primar, conferențiar sau profesor.

„Medicii-experți sunt extrași prin tragere la sorți de către comisie, de pe o listă unde sunt toți medicii-experți din țară, în toate specialitățile medicale și chirurgicale”, mai spune președintele comisiei. Ca atare, un caz din Arad poate fi analizat de un medic expert din Hunedoara sau chiar din Iași, în cazul în care acesta acceptă să documenteze speța. Cel care a făcut sesizarea va trebui să plătească onorariul acestui expert.

În 15 dintre cele 41 de plângeri formulate de-a lungul ultimilor 10 ani, cei care s-au considerat victime ale cadrelor medicale nu au mai plătit această expertiză. „De cele mai multe ori, cei care fac plângerea consideră că, atunci când depun dosarul la comisia de malpraxis, aceasta va spune dacă avem de-a face cu malpraxis sau nu. Nu cred că ar trebui să mai facă ceva. Și atunci când, de fapt, își dau seama că trebuie să plătească un expert din exterior, nu mai continuă. Întotdeauna se numește un expert într-un astfel de caz, indiferent de sesizare, conform Ordinului 1398 și regulamentului. Nu comisia de malpraxis pune verdictul, ci medicul expert”, punctează Mihaela Surpat.

În mod normal, deciziile comisiei vin, potrivit președintelui acesteia, undeva la 3–4 luni după sesizarea primită, timp în care comisia se întâlnește, discută cazul, alege medicul expert, acesta demarează expertiza etc. Decizia vine, spune Mihaela Surpat, în funcție de rezultatul medicului expert și e trimisă doar celui care a făcut sesizarea.

Pentru dreptatea pe care și-o caută, victima unui malpraxis trebuie, însă, să meargă mai departe, în instanță. „Cu această decizie, victima poate să se ducă să îl atace în instanță pe medicul pe care îl acuză de malpraxis. Noi nu sancționăm medicul. Noi, medicului respectiv, nu avem ce să-i facem. Comisia nu e organ de control, nu poate să dea amenzi. Noi trimitem decizia doar celui care a făcut sesizarea. Acesta decide pe ce drum merge mai departe”, a mai adăugat dr. Surpat.

Câți dintre cei 6 medici au atacat decizia de malpraxis dată de comisia din Arad? Potrivit Mihaelei Surpat, niciun cadru medical nu s-a adresat instanței împotriva deciziei date de comisie.

Într-un alt material, la momentul la care vom primi datele, vom prezenta câți dintre cei care se consideră victime ale malpraxisului sau au primit decizia de malpraxis în cazul lor s-au adresat instanței.

Doar 5% din sesizări, admise de comisiile de malpraxis

Reamintim cititorilor că Fundația FACIAS a tras de curând un semnal de alarmă cu privire la drepturile pacienților, indicând într-un comunicat de presă că doar 5% dintre sesizările de malpraxis din România sunt admise de comisii. În 2023 au fost confirmate, în fapt, doar nouă cazuri de malpraxis la nivelul întregii țări, iar în 2024 doar șase.

În perioada 2023–2024 au fost depuse, potrivit FACIAS, 400 de sesizări, însă doar 15 cazuri au fost confirmate ca malpraxis, ceea ce reprezintă 5% din total.

FACIAS consideră că pacienții din România au, ca atare, șanse minime să obțină dreptate în cazurile de malpraxis medical.

Aceasta a cerut Ministerului Sănătății să inițieze de urgență o reformă a procedurii de soluționare a sesizărilor de malpraxis, care să prevadă: termene clare și scurte pentru soluționarea cazurilor, eliminarea blocajelor financiare din faza de expertiză, un sistem transparent de urmărire a cazurilor contestate în instanță.

„Actuala procedură acoperă abuzurile și lasă pacienții fără nicio șansă în fața medicilor”, avertizează FACIAS. Cifrele din Arad par să spună exact acest lucru.

Citeşte şi:

73 de situații de urgență, gestionate de pompierii arădeni în weekend