Complexului Muzeal Arad are un nou manager, începând cu 1 ianuarie 2020. Profesorul universitar Sorin Bulboacă a câștigat concursul de ocupare a acestei funcții cu un punctaj final de 9,47 (9,40 în prima etapă, 9,53 în a doua etapă), fiind unicul candidat. Sorin Bulboacă este profesor universitar doctor la Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” la departamentul de Ştiinţe Psiho-Socio-Umane, sfera lui de interese în cercetare fiind istoria politică, socială, religioasă şi instituţională a Banatului medieval (în special), istoria culturii, instituţia băniei în Ţările Române, istoria Bisericii româneşti din Moldova şi raporturile cu Papalitatea în veacul al XVI-lea.

Postul de manager al Complexului Muzeal Arad a rămas vacant după ce, în luna septembrie, Constantin Ioan Inel și-a dat demisia și s-a întors la Alba Iulia. Conform contractului, perioada de management al acestuia trebuia să fie de 3 ani, el a ocupat însă funcția doar un an și o lună, interimatul fiind asigurat până acum de Bogdan Blaga, directorul adjunct al instituției.

Fiind originar din Curtici, Sorin Bulboacă a cercetat, printre altele, istoria orașului său de naștere, fiind coordonatorul cărții „Curtici – Oraș European”, tipărită în anul 2018 în cadrul unui proiect finanțat de Centrul Cultural Județean Arad, coordonat de directorul instituției, viceprimarul Ionel Bulbuc. În această carte (PDF online AICI), Sorin Bulboacă dedică un capitol Bisericii Creștine Baptiste din Curtici, un lăcaș de cult păstorit de Petru Bulboacă (unul dintre cei mai longevivi diaconi ai acestei Biserici, încă din 1975) la care a fost invitat de mai multe ori să predice și prof. univ. dr. Sorin Bulboacă (vezi video AICI sau link AICI).

A absolvit Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca (Facultatea de Istorie şi Filozofie) și are masteratul în Studii Medievale şi doctoratul în istorie.

Sorin Bulboacă este autorul a două cărți: „Bartolomeo Brutti în Moldova. Politică, diplomaţie şi religie” (tipărită la Vasile Goldiș University Press în 2006), „Moldova şi papalitatea la sfârşitul secolului al XVI-lea” (apărută tot la Editura Universității de Vest „Vasile Goldiș”, în anul 2010). De asemenea, este co-autor al volumului „Raportul putere centrală – factori politici interni reflex al statutului juridic al Principatelor Române (sec. XVII-XVIII)” – coordonat de Veniamin Ciobanu și tipărită la Editura Junimea din Iaşi, în anul 2006.

Studiile sale istorice au apărut în următoarele publicații:

•  Mijloace moderne de predare a paleografiei, în Universitatea în mileniul III. Studii metodice, Arad, 2001, p. 80-83.

•  Istoriografia referitoare la evoluţia Banatului Lugojului şi Caransebeşului în secolele XVI-XVII, în „Studia Universitatis Vasile Goldiş”, Seria Ştiinţe Socio-Umane, nr.12, Arad, 2002, p.161-176

•  Materiale şi instrumente de scris în evul mediu, în „Studia Universitatis Vasile Goldiş”, Seria Ştiinţe Socio-Umane, nr. 12, p. 156-160.

•  Bartolomeo Brutti şi ofensiva catolică în Moldova în timpul lui Petru Şchiopul, în Studii de istorie medievală şi premodernă. Omagiu profesorului Nicolae Edroiu, membru corespondent al Academiei Române, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2003, p. 301-313.

•  Evoluţia teritorială a Banatului Lugojului şi Caransebeşului între 1552-1658, în „Studia Universitatis Vasile Goldiş”, Seria Ştiinţe Socio-Umane, nr. 13, Arad, 2003, p. 112-118

•  Un episod de solidaritate românească: Mihai Viteazul şi nobilimea bănăţeană, în „Studia Universitatis Vasile Goldiş”, Seria Ştiinţe Socio-Umane, nr. 13, p. 108-111.

•  Nobilimea românească din Banatul Lugojului şi Caransebeşului în secolele XVI-XVII. Studii de caz: familiile Bekes, Iojica, Vaida şi Măcicaşi, în „Anuarul Institutului de Istorie George Bariţ”, Series Historica, Cluj-Napoca, XLIII, 2004, p. 57-67

•  Studiu comparativ: bănia Lugojului şi Caransebeşului şi bănia Olteniei în sec. XVI-XVII, în „Studia Universitatis Vasile Goldiş”, Seria Ştiinţe Socio-Umane, nr. 14, Arad, 2004, p.106-109

•  Acaţiu Barcsai de Bârcea Mare, ultimul ban al Lugojului şi Caransebeşului (26 decembrie 1644-14 septembrie 1658), în „Studii de istorie”, I, Arad, 2005, p. 59-61.

•  Un diplomat al Renaşterii în Ţările Române la sfârşitul secolului al XVI-lea: Bartolomeo Brutti, în „Studii de ştiinţă şi cultură”, anul I, nr. 2, Arad, 2005, p. 86-92.

•  Umanismul românesc din Banat în sec. XVI – XVII, în „Studii de ştiinţă şi cultură”, anul II, nr. 3, 4, Arad, 2006, p. 171-175.

•  Banii Lugojului şi Caransebeşului colaboratori cu Mihai Viteazul, în „Studii de istorie”, II-III, Arad, 2006/2007, p. 24-27.

•  Biserica ortodoxă din Banatul Lugojului şi Caransebeşului în sec. XVI – XVII, în „Studii de ştiinţă şi cultură”, III, nr. 2(9), 2007, p. 119-122.

•  Filosofia istoriei la Sfântul Augustin, în „Studii de ştiinţă şi cultură”, III, nr. 3(10), 2007, p. 98- 104.

•  Nicolaus Olahus şi Renaşterea europeană, în „Studii de ştiinţă şi cultură”, IV, nr. 1(12), 2008, p. 107-111

•  Localităţi medievale dispărute din Banat, în „Studii de ştiinţă şi cultură”, IV, nr. 3(14), 2008, p. 44-49

•  Prerogativele militare ale banilor de Lugoj-Cransebeş în secolele XVI-XVII, în „Studii de ştiinţă şi cultură”, anul VI, nr. 2(21), 2010, p. 82-89.

•  Personalităţi politice, culturale şi ecleziastice sârbe din Arad (sec. XVII-XIX), în „Studii de ştiinţă şi cultură”, anul VI, nr. 3 (22), 2010, p. 52-67.