O victorie pentru o generație, asta a obținut UTA aseară împotriva celor de la FCSB. Dacă e să recapitulăm istoria grupării arădene după anul 1990, am avut parte cam o dată la un deceniu de ceea ce am văzut aseară pe „Francisc Neuman”.

În toamna anului 1993, UTA trecea și de Dinamo și de Steaua. Apoi, zece ani mai târziu, în primăvara anului 2003, UTA trecea de Steaua lui Pițurcă cu 2-0, iar din acel sezon rămânem cu pagina de istorie de pe „Dan Păltinișanu” cu acel 4-3 din meciul cu Poli. Ne mai lăudăm cu victoriile contra Rapidului din 2006 și din 2008, dar și cu cea de acum doi ani contra Craiovei. Nu putem să nu le punem aici și victoriile din pandemie de pe terenurile celor de la CFR și Dinamo, victorii obținute în condiții de… mască, fără spectatori. Câte sunt? Nouă…

Nouă victorii în 30 de ani, nouă victorii mari în aproximativ 900 de meciuri disputate în această perioadă. Altfel spus, ne-am bucurat unu la sută dar am fost mereu sută la sută alături de această echipă, această legendă a fotbalului românesc.

Aseară, UTA iar a obținut o victorie de pus în carte. A fost victoria unui public minunat, victoria a 10.000 de oameni care au cântat cu o oră înainte de meci și mult timp după ultimul fluier, a fost victoria celor 16 jucători din teren și nu în ultimul rând a fost victoria lui Gyuszi Balint, antrenorul care aseară a ales perfect o partitură la care nimeni, dar chiar nimeni nu se gândea.

A fost cel mai bun joc făcut vreodată sub comanda lui Gyuszi Balint și totodată a fost meciul în care Balint și-a scos cel mai bine în evidență calitățile de antrenor fiind și forțat de împrejurări. Improvizația cu Roger în poziția de fundaș stânga, apoi introducerea lui Anton în poziția de fundaș central, titularizarea lui Cascini care nu a arătat până ieri o formă prea bună, invenția cu Postolachi în rol de extremă, schimbările inspirate din timpul partidei dar și felul cum a „citit” jocul celor de la FCSB, toate acestea au dus la un rezultat la care foarte puțini, sau poate nimeni, nu spera.

A fost victoria echipei, o victorie izvorâtă din spiritul unui vestiar care a arătat că în ciuda poziției din clasament este mai unit ca niciodată, dar deși ne ferim de multe ori să nominalizăm, a fost și victoria unor individualități ca Danylo Kucher, portarul care a făcut câteva minuni aseară, a lui Erico care a jucat poate cel mai bun meci al său la UTA, a lui Batha care a fost fără plămâni și a dat o pasă de mare fotbalist la golul lui Postolachi, a lui Ubbink care s-a întrecut pe sine și a acestei noi minuni a fotbalului arădean, Rareș Pop, copilul aplaudat minute în șir de întregul stadion.

A fost o victorie uriașă, o victorie care aduce o infuzie de moral în vestiar, dar și în tribune, o victorie care ne face să sperăm că și în sezonul viitor vom merge la meciuri din prima ligă.

A fost, însă, și o victorie aducătoare de note mari….

NOTELE JUCĂTORILOR ȘI ANTRENORULUI BĂTRÂNEI DOAMNE

Danylo Kucher – 9 – Evoluție senzațională a portarului ucrainean, aflat la doar al doilea său meci pentru UTA. Parada la lovitura de cap a lui Miculescu poate concura liniștit la parada etapei, apoi intervențiile din repriza a doua au fost și ele de o importanță capitală pentru rezultatul final dar și pentru încrederea pe care a dat-o coechipierilor săi.

Aly Abeid – 8 – A avut adversari grei în zona sa. Alternau în acea parte de teren Coman, Tavi Popescu și Olaru, dar mauritanul s-a achitat aproape perfect de sarcini. În condițiile date, Abeid nu a mai avut același aport ofensiv cum ne-a obișnuit atunci când evoluează în banda stângă.

Erico Da Silva – 9 – Fără greșeală. Poate cel mai bun joc al său la UTA și unul dintre cele mai bune din întreaga sa carieră.

Alexandru Benga – 8 – Atât cât a evoluat, căpitanul Bătrânei Doamne s-a achitat bine de sarcini, a închis destul de bine culoarele spre poarta lui Kucher și a dat siguranță echipei.

Paul Anton – 8,5 – Mulți s-au speriat când au văzut că Anton merge în centrul apărării după ce i-a luat locul lui Benga. A jucat perfect, dovedind calitate, intuiție și putere de sacrificiu.

Roger Junio – 9 – Deși a început jocul ezitant în această poziție nouă pentru el, Roger a fost decisiv în partida de aseară. A respins o minge din fața lui Miculescu pe care scria… gol, fiind el însuși aproape de un autogol, iar la faza golului trei a reușit un blocaj perfect la Olaru în treimea adversă care a făcut ca mingea să ajungă la Pop, iar juniorul arădenilor a pasat perfect pentru golul lui Ubbink.

Desley Ubbink – 8,5 – Excelent. Olandezul a alergat, a pasat, a driblat, a tras la poartă destul de periculos și a marcat golul care a adus liniștea pe teren și o explozie de bcuurie în tribune.

Willie Barbosa – 8 – A intrat foarte bine în locul lui Ubbink și în cele 16 minute a reușit să țină excelent de minge în jumătatea adversă astfel încât cei de la FCSB să se apropie cât mai rar de careul lui Danylo Kucher.

Idriz Batha – 8,5 – În ciuda unor inexactități tehnice, în ciuda acelui șut ratat din repriza secundă, Idriz a făcut aseară un meci mare. A câștigat foarte multe dueluri, a pasat excelent pentru Postolachi la golul de 2-1 și a dominat clar centrul terenului.

Juan Bautista Cascini – 8 – A alergat enorm, a deschis jocul foarte bine în foarte multe situații, a recuperat multe mingi în zona mediană și împreună cu Batha a dictat ritmul jocului la mijlocul terenului.

Rareș Pop – 9 – Este senzațional acest copil. A trecut demult vremea în care juca doar pentru că este junior. Rareș a devenit unul dintre jucătorii de bază ai echipei. Aseară a luat la un moment dat jocul pe cont propriu. A pierdut mingi, dar a luptat apoi pentru a le recupera. S-a luat la „trântă” cu mai greii Sorescu sau Radunovic, a fost periculos la poarta adversă, s-a apărat în propriul careu și a oferit un „assist” de fotbalist mare la reușita lui Ubbink.

Patrick Pașcalău – 8 – Patrick a intrat și el foarte bine în poziția de vârf. În ciuda lipsei sale de experiență și a gabaritului, i-a deranjat permanent în cele 16 minute în care a jucat pe Tamm și Dawa.

Stefan Milosevic – 8 – Permanent pericol pentru fundașii centrali ai celor de la FCSB, Milosevic nu s-a remarcat prea mult prin reușite tehnice, cât prin travaliu și prin jocul fără minge.

Albert Stahl – 8 – Albert a alergat în cele 16 minute în care a evoluat mai mulți decât alți jucători într-o repriză. Prin viteza sa, Albert a fost jucătorul care i-a ținut jos pe Radunovic și pe fundașii centrali în ultimele minute ale unui meci în care UTA trebuia să țină de rezultat.

Philip Otele – 8,5 – I-a hărțuit mereu pe Sorescu și Dawa, a fost cel care a inițiat acea acțiune din care Tamm și-a marcat în propria poartă și în prima repriză a părut a fi singurul care era în stare să destabilizeze apărarea celor de la FCSB.

Virgiliu Postolachi – 8,5 – A intrat excelent în locul lui Otele. L-a dominat fizic pe puternicul Radunovic, a marcat golul de 2-1 cu un șut perfect în interiorul plasei laterale și a luptat excelent pentru fiecare minge.

Antrenor Gyuszi Balint – 9 – Probabil cel mai bun meci din cariera sa de antrenor. Mutările din primul unsprezece, schimbările din timpul jocului, ceea ce a transmis mereu de pe margine, felul în care a citit jocul celor de la FCSB, toate acestea s-au adunat pentru Gyuszi într-o seară și o victorie perfectă. Perfectă pentru el, perfectă pentru echipă, perfectă pentru acest public extraordinar.