vineri, 29 martie, 2024

Special Arad Logo

    Notele Bătrânei Doamne! Farul – UTA 2-0. Evaluarea jucătorilor echipei UTA conform Special Arad

    de Lucian Dănilă | 3 octombrie 2022, 1:24 PM | Recomandările editorilor | Sport

    2

    A devenit deja un clișeu să spunem că nu e atât de dureros ca fotbalist să pierzi un meci, pe cât e de dureros să știi că ai pierdut fără să fi dat totul pe teren. Cam așa a pierdut UTA ieri pe terenul liderului din Superliga, Farul Constanța.

    Farul, deși era lider, deși avea 22 de goluri marcate în 11 etape, nu a arătat mai nimic ca joc, asta și pentru că – așa cum vorbeam și cu colegul de breaslă Călin Mnerie – principala armă a echipei lui Ilie Poenaru din acest campionat este cea de a-și „adormi” adversara, de a nu o lăsa să joace ceea ce știe.

    Raportat strict la jocul echipei arădene, este cu siguranță cel mai slab de după promovare, mult mai slab decât în vremea când echipa era antrenată de Gyuszi Balint și chiar mai slab decât în mandatul lui Ionuț Badea. Portarii nu mai oferă nici o siguranță deși sunt antrenați tot de Gabi Vasiliu, apărarea și-a pierdut organizarea din sezoanele trecute, mijlocul nu mai are aceeași agresivitate pe care a avut-o mai ales în vremea lui Balint, iar compartimentul ofensiv este inexistent. UTA în formula actuală, sub comanda cuplului Poenaru – Dună, pare o echipă de băieți care se adună la sfârșit de săptămână să facă o miuță cu alți băieți. Parcă nici nu se cunosc între ei jucătorii care îmbracă tricourile clubului UTA. Rar vedem o înșiruire de trei pase consecutive, iar dacă o vedem cu siguranță aceasta are loc într-o deja „sfântă treime”, adică portar – fundaș central – fundaș lateral și înapoi. Iar apoi, Poenaru și Dună încearcă să ne convingă la flashinterviuri că „am avut posesie”… Nu, domnilor antrenori, nu am avut nimic, doar am mimat fotbalul, un sport care se joacă pe cu totul alte repere de, deja, mulți ani încoace, fie că ne raportăm la ligile uriașe ale Europei, Anglia, Italia, Spania, Franța sau Germania, fie că ne uităm la echipe din Ucraina, Turcia ca să nu mai spunem despre Armenia sau Kazahstan…

    UTA nu are în acest moment nici un punct forte. Calitatea tehnică a jucătorilor pare execrabilă, greșeli nenumărate fie la preluare fie la pasa cu latul, cel mai simplu procedeu din fotbal. Despre driblinguri nici nu avem curaj să ne dăm cu părerea pentru că ele nu există. Progresia este și ea ceva necunoscut pentru această echipă. UTA este de departe cea mai lentă echipă din Superliga pe faza de construcție. Despre fazele fixe? Două goluri a marcat UTA în acest sezon din faze fixe, acasă cu Chindia și la Botoșani. Dar Poenaru insistă ca acestea să fie executate de Idriz Batha, un jucător muncitor, dar extrem de limitat, un jucător văzut de Poenaru chiar cu calități de decar, dar care în realitate nu poate depăși sarcinile pe care le-a avut, dacă-l luăm ca reper, Gattuso, pe vremea în care juca la Milan. În benzi, fie că joacă cu Otele și Jobello, fie că apare Stahl sau Șteau, UTA a produs doar sporadic pericol pentru careurile adverse. Inconstanți, indisciplinați tactic și cu o valoare sub ceea pe care ne-o prezintă antrenorii sau pe care o cred chiar ei, cei patru numiți mai sus sunt departe de nivelul de play-off în Superliga.

    Postolachi a devenit și el un caz. A ratat un penalty care a apărut cu totul întâmplător, iar acum mulți îl contestă. Nu este nici el vreun vârf de atac de mare valoare, de aceea nu a marcat niciodată la nivel de seniori până la sosirea la Arad, dar a reușit totuși 4 goluri în acest campionat fără a avea în spatele său mijlocași foarte inventivi…

    În ceea ce-l privește pe Poenaru, foarte multe semne de întrebare lasă relația sa cu jucătorii cu cotă din lotul Bătrânei Doamne, și aici ne referim mai ales la Claudiu Keșeru și la Desley Ubbink. Nu e posibil să declari în presă că ai o relație foarte bună cu cei doi, că ei se pregătesc exemplar, că sunt pregătiți în orice moment să intre pe teren, dar să-i folosești 10 minute la fiecare joc, iar în cazul olandezului, el nici măcar nu este folosit acolo unde se știe că dă randamentul cel mai bun.

    UTA suferă după plecarea lui Miculescu, este clar, pentru că la nivel de jucători Under 21, atât Șteau cât și Isac au avut evoluții în general modeste sau foarte modeste. Dar să sacrifici un post foarte important din echipă, cel de coordonator, numai pentru că acolo crezi tu ca antrenor că poate evolua Șteau, în condițiile în care jucătorul nu livrează nimic, asta iar e o mare bilă neagră în straița lui Poenaru.

    Ieri, la jocul cu Farul, lui Poenaru i-au trebuit aproape 25 de minute după eliminarea lui Corinus să gândească două schimbări, asta deși se vedea că cei doi „închizători”, Batha și Anton erau mai mult o frână pentru atacurile echipei, iar Postolachi a fost declarat nul imediat după ratarea penalty-ului. Iar după primele două schimbări, în teren au mai rămas și Anton și Batha…

    Să-i dai lui Keșeru 13.000 de euro pe lună și să-l folosești maxim 10 minute la fiecare meci, sau să-l ai pe Ubbink în lot și să nu poți să-l capacitezi, să-i dai și lui tot câte 10 minute pe meci într-un post pe care nu dă randamentul cel mai bun, asta iar este o bilă neagră în ceea ce privește întregul staff tehnic.

    Cât despre Ademi, nu știu cum, pe ce criterii și cine l-a impus la Arad, dar este cel mai slab atacant pe care l-a avut UTA poate din 1945 încoace… Deja ne e dor de Laukzemis…

    Iar ce urmează nu e deloc încurajator: CFR, FCSB, Universitatea Craiova…

    NOTELE JUCĂTORILOR ȘI ANTRENORULUI BĂTRÂNEI DOAMNE

    Florin Iacob – 4 – Două goluri din patru șuturi pe poartă, un procentaj care vine după jocul cu Sibiul în care a încasat două goluri din două șuturi pe poartă. Ieri, Iacob a primit un gol din penalty, a apărat un șut destul de modest și a greșit la mingea șutată de Morar din lovitură liberă, respingere de care a profitat Casap care a și înscris.

    Marko Vukcevic – 4 – Umbra fundașului agresiv din campionatul trecut. Mereu nervos, mereu fără realizări în plan ofensiv, muntenegreanul are mari probleme și în ceea ce privește plasamentul în zona defensivă unde este foarte des scos din joc.

    Alexandru Benga – 5 – Este singurul care se vede că joacă cu atitudine. Chiar dacă a greșit ieri atât în duelurile unu la unu cât și la faza de construcție, Benga a fost mereu cel care a încercat să-și mobilizeze echipa, dar cu o floare nu se face primăvară mai ales când acea floare este… fundaș central.

    Andrei Chindriș – 4 – Depășit deseori de Alibec, cu probleme la interpretarea fazelor, faulturi făcute gratuit în treimea proprie, Chindriș este într-un mare regres în ultimele etape.

    Mihai Dobrescu – 4 – Modest atât defensiv cât și pe faza ofensivă, Dobrescu nu s-a remarcat ieri cu nimic.

    Paul Anton – 4 – Aveam așteptări mari de la el în primul său joc ca titular la UTA. Anton, însă, nu a reușit nimic din ceea ce știam că știe să facă: șuturi la poartă de la distanță, pase lungi date cu precizie, interceptări în jumătatea adversă de teren. Lent la construcție, neinspirat în construcția fazelor și defazat la jocul la recuperare, Anton a rămas dator după meciul de ieri.

    Claudiu Keșeru – 4 – Nimic…

    Idriz Batha – 3 – Este a doua oară în acest sezon în care-l notăm cu nota 3 pe Batha. Poate din prea multă dorință, sau poate din lipsă de valoare, Batha a făcut din nou greșeli care au contat pe tabela de marcaj. Pasa dată spre Alibec de la 25-30 de metri de poarta adversă, după care a urmat acea mână pusă pe atacantul Farului în careu, o mână care a fost de ajuns să-i dea motive lui Mladinovici să acorde penalty, a fost destul să rupă echilibrul unei partide în care UTA nu a jucat nimic, iar Farul nu reușea nimic pe cont propriu decât pe pase venite de la adversari…

    Philip Otele – 4 – Un joc fără orizont al nigerianului, un joc mereu cu capul în pământ, cu pase date la adversari, cu driblinguri inutile și în zone în care se închidea de unul singur. A obținut, într-adevăr, acel penalty și eliminarea lui Corinus, dar faza a venit pur întâmplător, nicidecum pe vreo „șmecherie” fotbalistică, sau pe știința jucătorului echipei UTA de a obține ceea ce a obținut, dar nici pe vreo schemă lucrată la antrenamente.

    Albert Stahl – 4 – Nimic…

    Raul Șteau – 3 – Forțat în poziția de „număr 10”, Șteau a oferit toate mingile pe care le-a jucat adversarilor, și a pierdut aproape toate duelurile unu la unu.

    Claudiu Negoescu – 4 – Nimic…

    Wesley Jobello – 4 – Ne-a luat ochii la primele sale jocuri și de atunci s-a ales cu un tricou de titular. Că îl merită sau nu, jocul nu o arată de câteva etape, dar cine ar putea juca în acea poziție și să dea un randament mai bun? Am putea spune că oricine, dar totodată putem spune că nimeni nu a arătat că poate. A apărut o singură dată la finalizare, dar în locul unei pase înapoi spre Dobrescu, a preferat un șut după… pescăruși.

    Desley Ubbink – 4 – Nimic… Dar în cazul lui putem spune că deși echipa avea nevoie de un pasator în ultimii 25 de metri spre poarta adversă, Poenaru l-a introdus undeva în zona liniei mediane, departe de poarta adversă, în condițiile în care olandezul este cam singurul din lot în stare să inventeze o pasă care să destabilizeze defensiva adversă.

    Virgiliu Postolachi – 3 – Nota nu este pentru ratarea în sine a penalty-ului, ci pentru modul în care a tratat acea fază, dar mai ales pentru cum s-a comportat după ratare, ceea ce la nivel profesionist nu se admite niciunde.

    Orhan Ademi – 4 – Zero, ca întotdeauna când Poenaru s-a bazat pe serviciile sale.

    Ilie Poenaru – 3 – Nota nu este pentru cum a gândit primul unsprezece, ci mai ales pentru cum a tratat jocul. Fricos încă din start, asta pentru că UTA nu a ajuns în careul advers decât după încasarea golului din penalty, Poenaru a rămas ca o statuie pe banca tehnică din momentul în care UTA a ratat acel penalty prin Postolachi și se arăta neputincioasă să se apropie de poarta lui Aioani în condițiile în care era în superioritate numerică. I-au luat 20 de minute să facă două schimbări, și acelea făcute post pe post, ca apoi să îi introducă pe Keșeru și Ubbink, doi jucători cu calitate tehnică și cu mare experiență, abia cu zece minute înainte de final. Nota, de asemenea, este dată și pentru cum arată echipa în ansamblul ei, o echipă la care spune el, „antrenăm principii” sau în care „jucătorii trebuie să fie polivalenți”. Atâtea principii antrenează Poenaru și Dună încât singurele scheme tactice pe care le vedem meci de meci sunt pasele între fundași și Iacob, după care urmează mingea lungă de la fundașul central spre capul lui Postolachi, moldoveanu dă de aproape fiecare dată cu capul dar niciodată la coechipieri. Și aici e gata faza de construcție. În ceea ce privește polivalența, jucătorii au devenit atât de polivalenți încât au uitat să joace chiar și ceea ce jucau în sezoanele trecute pe singurele posturi pe care s-au consacrat. (vezi Vukcevic, Batha, Ubbink, Otele, Keșeru…)

    Urmărește Special Arad și pe Google News, Twitter, LinkedIn și Instagram!

    Distribuie articolul

    Comentarii

    1. Nu plang dupa Balint pt ca era clar ca dupa noianul ala de meciuri fara victorie trebuia o schimbare dar echipa e la ani lumina distanta fata de ceea ce juca atunci cu jucatori teoretic mai slabi.Exact cum bine ati subliniat echipa pare ca nu are antrenor,la fel ar putea juca si fara nimeni pe banca,e un chin efectiv sa urmaresti un meci ca suporter iar ca spectator neutru e de neprivit.Aici e si o consecinta a faptului ca nu exista conducere,hai sa fim seriosi,ce poate sa transmita jucatorilor un Brosi,Stana,pe Meszar nici nu mai are rost sa-l amintesc,el de-abia leaga cateva cuvinte in limba romana fara sa se poticneasca.Nu s-a vrut trecerea la nivelul urmator,s-a preferat in continuare mica ciupeala,ciordeala si jecmanirea suporterilor cu niste preturi exorbitante pt abonamente si bilete si in contextul in care a devenit masochism sa asisti la un meci intreg,echipa nu produce nimic.Iar mister Poenaru ar trebui sa stie sau sa i se spuna ca aici este la Arad,nu e nici Clinceni,nici Medias sau mai stiu eu ce alt catun pe unde a antrenat.Lumea e cunoscatoare,suporterul doreste sa vada ceva daca tot da o caruta de bani,iar declaratia aia ca ma jucat bine poate sa i-o spuna vreunui orb daca il crede si ala.E clar ca a scapat echipa din mana,nu exista toti sa fie iesiti din forma,nici nu sunt mai slabi decat altii din super mamaliga asta,el e principalul vinovat,bineinteles alaturi de cei care il mai sustin inca.Daca nu se iau masuri urgente tare mi-e teama ca vom ajunge sa depasim seria lui Gyuszy de meciuri fara victorie.

      +3 voturi
      +1
      -1

    Lasa un raspuns pentru Aradean

    1 + 2 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.