vineri, 29 martie, 2024

Special Arad Logo

    Memento-surpriză. Cehii au zburat până la noi să ne aducă aminte că Aradul a făcut parte din prima linie aeriană comercială din Europa | Foto

    de Tomck@t | 8 septembrie 2019, 10:05 PM | Știri Arad | Topic special

    3

    Priveliștea de pe Aeroportul arădean arată în felul următor într-o zi de weekend, la începutul lunii septembrie 2019: câmpul pustiu e întrerupt în depărtare doar de autostradă, o pisică se plimbă nestingherită pe pistă, e soare, vântul nu bate prea tare, cerul e senin, doar un grup de ciori mai perturbă uneori sfânta liniște duminicală. Practic, sunt cele mai active zburătoare în această zonă, la mare concurență cu insectele numite tigru de platan. E adevărat, avioanele nu se înscriu în fenomene întocmai atât de rare ca cioara albă, există acele două zboruri charter în perioada estivală, spre Turcia și Tunisia, iar o dată pe an mai e și festivalul AOA. Dar în rest, se știe, e plictiseală mare. Astăzi, în schimb, a fost o zi importantă pentru aeroportul nostru „internațional” și, în general, pentru orașul nostru. Un grup de aviatori din Cehia a aterizat cu cinci aeroplanuri, marcând 99 de ani de la prima linie aeriană comercială din Europa.

    De ce s-au oprit aceștia tocmai la Arad? Pare greu de crezut astăzi, dar orașul nostru a figurat pe harta primei linii aeriene intercontinentale din istorie, conectând orașe europene mari precum Paris, Strasbourg, Praga, Viena, Budapesta și București. Alături de capitală, Aradul a fost singurul oraș din România prin care s-au efectuat aceste zboruri. Asta, desigur, în urmă cu aproape un secol.

    Compania de Aviație Aeriană Franco-Română

    România, de altfel, joacă un rol extrem de important în acest eveniment istoric. Compania care a efectuat în premieră aceste zboruri (cu puțini pasageri, ce-i drept: trei sau patru, maxim opt persoane) a fost, în 1920, CFRNA – Compania de Aviație Aeriană Franco-Română, denumită mai târziu, în 1925, CIDNA (Compania de Aviație Aeriană Internațională – după ce a participat în investiție și Guvernul Cehoslovac), iar ulterior, în 1933, aceasta a fost redenumită… Air France (după ce a fuzionat cu alte companii aeriene franceze).

    Prin zborul memorial organizat de revista „Flying Revue” din Cehia se reconstituie în acest an prima linie aeriană comercială intercontinentală din istorie, însă în două părți: începând de ieri, 7 septembrie: Praga – Viena – Budapesta – Arad – București, după care, din 19 septembrie, Praga – Paris.

    Reconstituirea aniversară este, totuși, una „de probă”. Se împlinesc 99 de ani de când primii pasageri civili au putut zbura de la Paris la Praga, cu o escală la Strasbourg, iar aviatorii cehi ai revistei „Flying Revue” promit că vor reveni pe această rută aeriană și la anul, la sărbătoarea de 100 de ani a acestui eveniment.

    Aviatorii cehi – printre care și o româncă născută în Dolj, prietena unuia dintre piloți – au fost primiți astăzi pe aeroportul arădean de către Ovidiu Moșneag (directorul Aeroportului) și Dan Codre din partea Consiliului Județean Arad, după care au fost primiți în sala mică a CJA.

    Aradul, singurul oraș pentru escală printre celelalte capitale europene

    În premieră: zboruri nocturne

    Înființarea Companiei de Aviație Aeriană Franco-Română (CFRNA) a fost inițiativa aviatorului Pierre Claret de Fleurieu, erou al Primului Război Mondial, în 1920. Peste un an, a fost introdus în rețea Varșovia, iar abia în anul 1922 au fost conectate orașele Viena, Budapesta, Arad, București și Constantinopol (actualul Istanbul). Unul dintre cei mai celebri pasageri pe această rută aeriană a fost scriitorul Ernest Hemingway.

    În anul 1923, Compania de Aviație Aeriană Franco-Română (CFRNA) a mai stabilit încă o premieră mondială: avioanele cu pasageri au zburat inclusiv noaptea pe ruta Paris – Praga și Belgrad – București (la aceasta din urmă, cu o escală la Arad).

    Citește și:

    •  Aeroportul Arad interbelic: un bilet de avion către București costa mai puțin decât un bilet de clasa a II-a cu trenul

    •  Cândva, pe aeroportul arădean ateriza marele „Trimotor România”. Astăzi… doar ciorile

    Aradul și aparatele de zbor – scurt istoric

    Dan Codre și istoricul Horia Truță au prezentat astăzi oaspeților cehi rolul istoric al Aradului în aviația internațională, din care extragem, în rândurile de mai jos, câteva rânduri:

    •  Aradul a intrat în competiția zborurilor prin inginerul Nemethy Emil, directorul Fabricii de Hârtie, care în 1903 s-a lansat cu un planor de concepție proprie (foto) de pe acoperișul uneia din clădirile unității.

    1. NemetyInginerul Nemethy Emil și planorul său

    •  După zborul lui Traian Vuia (1872-1953), din 18 martie 1906, navigaţia aeriană, cu aparate mai grele decât aerul, a luat un avânt deosebit. La scurt timp, pionierii aviaţiei: Henri Coandă (1886-1976), Santos Dumont, Louis Bleriot, Roland Garros, Henri Farman, Aurel Vlaicu etc., au construit modele de avioane performante.

    •  Primul zbor cu un aeroplan în Arad a avut loc în 15 iunie 1909. Actorul Carol Faludy (foto), deşi nu dispunea de resurse financiare deosebite, a proiectat şi construit un aparat de zbor biplan, care a fost testat cu succes la Arad, realizând chiar mai multe zboruri demonstrative în Ungaria.

    3. Aeroplanul lui Faludy Franyo Carol Arad 1910Aeroplanul lui Faludy Franyo Carol, Arad, 1910

    •  La 4 septembrie 1911 a avut loc, pe hipodromul din Arad, zborul cehului Otto Csermak, cu un aparat Libelle, o construcţie solidă, dar înzestrată cu un motor neperformant. Alte demonstraţii aeriene, numite meetinguri aviatice, organizate de Cercul de Atletism din Arad, Contele Teleki Tibor, Clubul Atletic şi alţii, au deschis drumul Aradului spre aeronautică.

    •  În 26 mai 1912, primăria a aprobat solicitarea aviatorului ungur Mihaly Sekely pentru un zbor demonstrativ pe hipodromul din Ceala. Folosind un aparat Bleriot, construit la Budapesta, pilotul promitea că va lua o pasageră, alegând-o pe actrița arădeană de renume Rontay Boriska. Zborul a fost anulat datorită unor defecţiuni tehnice ale aparatului.

    •  Sosit de la Aspern (Viena), unde la concursul aviatic internațional a obținut un succes răsunător, inginerul Aurel Vlaicu a zburat la Arad (foto) la 14 iulie 1912, în fața a peste 25.000 spectatori.

    4. Aurel Vlaicu în aparatul model 1911Aurel Vlaicu în aparatul model 1911

    •  În 1912, la Uzinele Marta din Arad, se montează după licența Deimler Benz, primele motoare destinate avioanelor germane de tip Brandenburg.

    11. Avionul Astra Proto1922

    •  În 1917 a fost dată în folosință, în cartierul Gai, Baza militară aeriană Austro-Ungară, compusă din șase pavilioane, hangare și depozite de carburanți și materiale pentru aeroplane și baloane dirijabile. Tot atunci, a fost detașat în cartierul Gai, la baza militară aeriană austro-ungară, personal militar de specialitate și aviatori.

    •  La 23 iulie 1919, în cadrul Conferinței de Pace de la Paris, diplomatul român Nicolae Titulescu a susținut că aviația poate și trebuie să-și aducă contribuția la întărirea legăturilor între state și asigurarea unei păci trainice. Drept urmare, în 1920, la București, Direcțiunea Aviației din cadrul Ministerului Comunicațiilor a concesionat exploatarea liniilor aeriene, pentru 20 de ani, Companiei Franco – Române de Navigație Aeriană cu sediul în Paris și un capital de 3 milioane franci.

    •  Inițiativa Companiei de a transporta pe cale aeriană călători, mărfuri, colete poștale pe rutele București – Belgrad – Budapesta – Viena – Praga – Strasburg – Paris și București – Istanbul a însemnat realizarea primei legături aeriene de la Atlantic la Bosfor.

    •  Conducerea Companiei s-a obligat să asigure personal navigant și avioane pentru patru curse săptămânal. Pentru început, au fost amenajate două aeroporturi: București – Băneasa și Arad – Gai, unde a fost refăcută aerogara, pista de rulaj, fiind construit și un hangar cu utilaje și scule adecvate.

    •  În septembrie 1920, Compania a inaugurat Linia aeriană pe ruta Paris – Strasbourg (403 km), o lună mai târziu prelungind-o până la Praga, iar în anul următor la Varșovia, Viena, Budapesta, întregul traseu fiind parcurs pentru prima dată la 17 septembrie 1922 de Maurice Nogues, pilot șef, ulterior, director general adjunct al Companiei Air France.

    •  În 17 septembrie 1922, ora 11:20, pe fosta pistă militară din Gai a aterizat primul avion civil, de tip Spad 46 al Companiei Air France, inaugurându-se ruta București – Paris, unde a ajuns după două zile.

    •  Pentru acoperirea acestei distanțe în cel mult 24 ore, în 1923 s-a hotărât ca tronsonul Belgrad – București, cu escală la Arad, să fie executat noaptea. În consecință, la 10 septembrie 1923, pe aeroportul din Arad – Gai a fost inaugurat balizajul luminos alimentat cu acetilenă. Primul care a aterizat noaptea a fost avionul Caudron C-61 trimotor cu 5 – 7 pasageri, condus de un echipaj francez compus din pilotul Beauregard și navigatorul Val.

    •  La 14 martie 1933 a fost inaugurat aeroportul civil – vamal din Gai pentru exploatare, fiind angajați comandantul Ioan Gruia, Stanislav Volovici șef de hangar, Teodor Mocuța – mecanic și Ludovic Kiss – om de serviciu.

    13. Personalul aeroportului din Gai 1934Personalul aeroportului din Gai (1934)

    •  În toamna anului 1934, pe aeroportul din Gai s-au organizat Manevrele Regale, un an mai târziu (1935) fiind instalat postul TFF și SIF, aduse de la Băneasa (București). Au fost angajați încă patru specialiști: Nicolae Paraschiv – mecanic de avion, Ioan Cena – Rtg terestru, Remus Șincai – meteorolog, Gheorghe Roman – șofer, făcând posibilă deschiderea liniei comerciale aeriene a Societății SARTA, care deservea orașele București, Timișoara și Craiova.

    •  Începând din 1935–1937, sub conducerea antreprenorului constructor Ioan Marian, s-au desfășurat lucrările de edificare a noii aerogări din Ceala – Pârneava, care au fost terminate în 1937, comandant fiind numit Ioan Gruia.

    •  În primăvara anului 1937, prin aducerea hangarului din Gai a fost încheiată definitiv activitatea aeroportului de acolo.

    •  La 2 mai 1938 au fost deschise liniile aeriene interne și internaționale ale Societăților Lares și Malert, după care Companiile Air France și DHL, iar după război TARS (1945 – 1954) și TAROM (după 1954).

    Urmărește Special Arad și pe Google News, Twitter, LinkedIn și Instagram!

    Distribuie articolul

    Comentarii

    1. Multumiri domnului Horia Truta pentru tot ceea ce face; cu certitudine un astfel de om ar trebui sa coordoneze intregul complex muzeal din Arad si judet! Acum el “hraneste” cu amintirea Aradului doar pe cei putini care-si iubesc orasul natal sau delegatiile in fata carora trebuie “sa dam bine”. Ce jenanta situatie in prezent pentru aeroportul din Arad! Ca de-altfel si paragina in care a fost lasat vechiul aeroport; ceea ce nu a distrus regimul comunist din spiritul Aradului au desavarsit personagiile post-comuniste, emanatii ale fostului regim.

      +7 voturi
      +1
      -1
    2. Nu mai tot bauna pe-aici tarane. Cand ai avut ocazia, te-ai urcat in primul avion Tiganisoara-Bucuresti sau Tiganisoara-Antalya, chiar si cand ai avut zboruri de pe Arad. Te-ai dus ca o sluga la decathlon-ul din Tiganisoara, pt. ca ai primit disount mai mare decat la Hervis Arad sau InetrSport Arad. Intelegi, tarane?

      0 voturi
      +1
      -1

    Lasa un raspuns pentru Nora

    5 + 3 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.