Germania a devenit recent scena unor mişcări paşnice împotriva imigranţilor, în ultimele două luni fiind organizate mai multe manifestaţii în Dresda şi în alte oraşe germane. Specialiştii vorbesc despre apariţia unui fenomen, în condiţiile în care lunea trecută, mii de oameni au ieşit în stradă să protesteze, scrie Deutsche Welle, care se întreabă dacă nu cumva ar putea urma „un val de proteste la scară largă”, relatează Gândul.info.

Manifestanţii din Dresda, strânşi de organizaţia Patrioţii europeni împotriva islamizării occidentului (Pegida), nu au strigat efectiv că vor ca străinii să plece din ţară, însă au afişat drapelul Germaniei şi au scandat ”Noi suntem poporul”.

Dw.de scrie că însăşi ziua de luni, când a avut loc ultima manifestaţie din Dresda, aduce aminte de demonstraţiile de acum 25 de ani din fosta RDG, care de asemenea aveau loc în fiecare zi de luni.

Pegida susţine că demonstraţiile sunt îndreptate împotriva ”fanatismului religios” şi a ”războiului religios purtat pe pământ german”, distanţându-se de curentele extremiste. ”Mai toată lumea realizează că ‘islamismul’ se referă la musulmani, iar ‘refugiaţii economici’, la refugiaţi în general. Or, ambele formule vizează străinii”, scrie dw.de. Trebuie precizat că Germania este ţara în care cei mai mulţi refugiaţi cer azil.

La prima manifestaţie din Dresda, organizată la jumătatea lunii octombrie, s-au strâns câteva sute de participanţi, iar la ultima, de la începutul lui decembrie, au participat 7.500. Printre manifestanţi s-au numărat şi neonazişti, huligani sau alte persoane deja certate cu legea, însă majoritatea era formată din ”cetăţeni normali, frământaţi de veştile conform cărora în oraşul lor au fost descoperiţi terorişti islamişti”, consideră parlamentarul de stânga Kerstin Koditz. ”Este vorba despre un conglomerat format din ideologie rasistă şi cetăţeni realmente înfricoşaţi, care s-au radicalizat”, a declarat Koditz.

Astfel de demonstraţii au avut loc şi în Chemnitz sau Kassel, însă acolo s-a produs un fenomen interesant: contrademonstraţiile au strâns cel puţin la fel de mulţi manifestanţi ca demonstraţiile. În Chemnitz protestul a strâns 400 de persoane, iar contrademonstraţia, tot 400. Iar în Kassel, protestul a strâns 80 de oameni, iar contrademonstraţia, 500.

Totuşi, dw.de scrie că protestele din Dresda prezintă câteva ”particularităţi interesante”. Astfel, directorul Institutului pentru Conflicte Interdisciplinare şi Cercetare a Violenţei din Bielefeld, Andreas Zick, nu crede că oraşul unde s-au născut aceste manifestaţii este întâmplător, Dresda fiind oraşul unde, ani la rând, au avut loc marşuri neonaziste cu ocazia comemorării bombardării oraşului în cel de-al Doilea Război Mondial. ”Acum avem de-a face cu o mişcare cetăţenească, populistă, împotriva căreia este mult mai dificil să protestezi, fiind greu de catalogat drept extremistă”, explică Zick. Chiar dacă şi în Dresda a fost organizată o contrademonstraţie, aceasta nu a strâns mai mult de câteva mii de manifestanţi.