Sâmbătă, 28 februarie, lumea a fost martora unei escaladări dramatice în Orientul Mijlociu, când Statele Unite și Israel au lansat lovituri militare asupra Iranului, vizând facilități militare și conducerea de la Teheran, declanșând astfel un conflict care a atras reacții imediate din partea liderilor globali. În urma acestor evenimente, liderii lumii și-au exprimat rapid opiniile, reflectând diviziunile geopolitice profunde.

Uniunea Europeană a emis un comunicat comun al șefilor instituțiilor europene prin care își exprimă îngrijorarea profundă față de evoluțiile din regiune și a îndemnat toate părțile să dea dovadă de „maximă reținere” pentru a preveni escaladarea conflictului și pentru a proteja civilii, subliniind în același timp importanța respectării dreptului internațional.

Președintele României, Nicușor Dan, a reacționat la atacul SUA și Israel asupra Iranului prin măsuri administrative și diplomatice, fără a formula o poziție politică amplă asupra intervenției, după cum notează Libertatea. Președintele a dispus menținerea unui contact permanent cu ambasadele României din Teheran și Tel Aviv și monitorizarea atentă a situației pentru protejarea cetățenilor români din regiune, iar Ministerul Afacerilor Externe a activat o celulă de criză. Până în acest moment, reacția oficială s-a concentrat pe siguranța românilor și pe coordonarea instituțională, nu pe o evaluare publică a legitimității sau oportunității atacului militar.

Pe de altă parte, președintele Franței, Emmanuel Macron, a condamnat atacurile și a cerut o ședință de urgență a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, subliniind că „escaladarea actuală este periculoasă pentru toți și trebuie oprită”, accentuând în același timp nevoia sinceră de negocieri pentru a pune capăt programelor nucleare și balistice ale Iranului. Macron a spus că situația este o amenințare „serioasă pentru pacea și securitatea internațională” și că regimul de la Teheran trebuie să-și asume un angajament real în negocieri în locul confruntării armate, se arată într-un articol de pe reuters.com.

Liderii statelor nordice și ai unor guverne occidentale au exprimat de asemenea rezerve serioase. Ministrul norvegian de Externe, Espen Barth Eide, a declarat că, deși oficial Israel descrie atacul drept „preventiv”, o astfel de acțiune nu se încadrează în criteriile dreptului internațional care cer un pericol „iminent” pentru a justifica o ofensivă preventivă, mai arată Reuters. În același timp, oficiali din Spania și alte state europene au subliniat necesitatea de-escaladării și respectării dreptului internațional, insistând ca violența să nu escaladeze într-un conflict regional mai larg.

Premierul ungar Viktor Orbán a reacționat la atacul SUA și Israel asupra Iranului  printr-o declarație prudentă, concentrată mai degrabă pe implicațiile de securitate și economice decât pe o poziționare politică explicită față de acțiunea militară. Potrivit Telex.hu, el a anunțat convocarea Consiliului de Apărare al Ungariei pentru a „evalua amploarea pericolului”, subliniind că escaladarea ar putea avea consecințe serioase asupra pieței energetice globale, în contextul în care Iranul este un actor major pe piața petrolului, iar o eventuală criză ar putea duce la creșteri semnificative ale prețurilor la energie. Orbán nu a condamnat direct și nici nu a susținut explicit raidul militar, insistând în schimb asupra necesității unei evaluări strategice rapide pentru protejarea intereselor Ungariei.

În contrast cu poziția occidentală moderată, Rusia a lansat o critică dură la adresa atacurilor, denunțând loviturile combinate ale Washingtonului și Tel Avivului drept un „act de agresiune armată neprovocat” care poate provoca o „catastrofă umanitară, economică și posibil radiologică” în regiune. Ministerul rus de Externe a acuzat Statele Unite și Israelul că folosesc pretextul programului nuclear iranian pentru a urmări schimbarea regimului și a cerut încetarea imediată a campaniei militare și revenirea la diplomație, atrăgând totodată atenția că bombardarea unor facilități protejate de Agenția Internațională pentru Energie Atomică este „inacceptabilă”, potrivit Associated Press .

Declarația Ministerului rus de Externe, difuzată pe rețele precum Telegram, a avertizat că responsabilitatea pentru consecințele crizei create, inclusiv spirala de violență imprevizibilă, revine în totalitate Statelor Unite și Israel, mai notează Associated Press.

Pe de altă parte, alte state și organizații regionale și-au manifestat și ele punctele de vedere: Uniunea Africană a făcut apel la „dezescaladare urgentă” și la respectarea dreptului internațional, avertizând că orice escaladare suplimentară ar putea agrava instabilitatea globală și ar afecta piețele energetice și securitatea alimentară, notează newsweek.ro.

Prim-ministrul libanez Nawaf Salam a avertizat, într-un context regional deja fragil, împotriva implicării Libanului sau a forțelor hezbollahiste în confruntare, făcând apel la calm și responsabilitate în rândul cetățenilor libanezi, potrivit newsweek.ro.

În schimb, Australia și-a exprimat sprijinul pentru acțiunile americane în Iran, susținând că acestea urmăresc prevenirea proliferării nucleare și asigurarea securității internaționale, menționând totodată riscurile de escaladare și de represalii în regiune, după cum notează The Guardian.

Din perspectiva israeliană, Benjamin Netanyahu a justificat atacurile comune cu Statele Unite ca fiind o lovitură împotriva unui „regim terorist” reprezentând „o amenințare existențială” pentru Israel și lumea liberă, afirmând că operațiunea va crea condițiile pentru ca poporul iranian să-și determine singur viitorul într-un mod democratic și pașnic, se arată într-o știre de pe Digi24.

The Washington Post arată că autoritățile de la Teheran au respins categoric justificările Washingtonului și Tel Avivului, declarând că vor răspunde „decisiv” atacurilor, apărându-și suveranitatea și acuzând că loviturile au fost lansate în timpul unor negocieri diplomate — ceea ce Iranul a descris drept o „violare clară a păcii și securității internaționale”, solicitând implicarea rapidă a ONU.

În ansamblu, reacțiile internaționale la atacurile militare din 28 februarie reflectă o lume profund divizată: în timp ce unele state occidentale sprijină justificările strategice ale acțiunilor SUA și Israelului, multe guverne și organizații cer reținere, dezescaladare și redeschiderea canalelor diplomatice, avertizând asupra riscurilor unei crize regionale cu implicații globale.

Citește și:

Israelul și SUA au atacat Iranul. Explozii în Teheran. Președintele Trump: „Ați cerut ajutor, acesta a venit” | Video

Presa din Israel: Operațiunea de eliminare a liderului suprem al Iranului ar fi eșuat