O seară minunată pentru cea mai frumoasă doamnă a fotbalului românesc, UTA. O seară în care jucătorii și antrenorii au mâncat la aceeași masă cu suporterii și fostele glorii, o seară venită cum nu se putea mai bine după o victorie pe terenul unei contracandidate la promovare, la Târgoviște.

A fost o prezentare cum nu am mai văzut până acum la acest nivel, o prezentare cum fac echipele mari, într-un salon care – probabil – impunea pantofi și cravată, dar în care, totuși, fiind vorba despre fotbal și despre fotbaliști, cei prezenți au venit în marea lor majoritate lejer, la pantofi de sport și pantaloni scurți. În fond, nu a fost vorba despre etichetă, sau despre vestimentație, ci a fost vorba despre dragoste, despre iubire pentru culori, despre „pentru noi doar UTA contează!”

Am văzut zâmbete, am văzut optimism, am văzut speranță și parcă mai mult ca oricând în ultimii ani, am văzut și argumente că în acest an se poate. Am văzut și gloriile acestei echipe, Flavius Domide, Hrostos Metscas, Viorel Sima, Gyuri Vaczi, Sorin Botiș sau Sandu Gaica. UTA, prin conducătorii ei, prin jucătorii și noul staff tehnic, dar și prin suporterii care tremură la fiecare meci, fie ascultând la radio meciurile netelevizate din deplasare, fie pe stadionul din Șiria, are un singur gând: promovarea în prima ligă.

Salonul Biavati a fost gazda unui eveniment unic, gazda unui eveniment în care s-a cântat, s-a scandat și în care fanii au stat lângă jucători la propriu, la masă, la poze, la discuții. Acolo cu toții am fost UTA. Și evident, nu a lipsit imnul neoficial al suporterilor: „De la Dunăre la Sena”.

A fost seara în care UTA și-a prezentat lotul de jucători, un lot în care s-a investit cel mai mult „la nivel de experiență”, după cum spunea antrenorul Adrian Mihalcea, în timpul conferinței de presă în care a răspuns, cu argumente, tuturor întrebărilor adresate de jurnaliști.

Lui Adrian Mihalcea i se spune „Țăranul”, o poreclă dobândită din vremea în care era un atacant de succes în culorile lui Dinamo. Este o poreclă cu care s-a ales din cauza originilor sale. Deși este născut în orașul Slobozia, Mihalcea a fost poreclit așa de foștii săi colegi de generație, Tararache și Florentin Petre. Aseară, Mihalcea a arătat însă că este un domn.

Un gest mic al unui om mare, asta a făcut Mihalcea aseară în fața celor peste 100 de suporteri, dar și mai bine de 150 de invitați. După ce s-a încheiat conferința de presă destinată jurnaliștilor, Codru Grădinariu, managerul clubului, le-a acordat microfonul fanilor pentru a pune întrebări. Primul a fost Liviu Vilagoș, un vechi suporter alb-roșu și totodată întemeietor al cunoscutei echipe de minifotbal Ceala. Liviu Vilagoș s-a ridicat în picioare și i-a adresat o întrebare tehnicianul echipei UTA, iar primele cuvinte spun multe despre omul Adrian Mihalcea: „în primul rând, vreau să mă ridic în picioare, din respect pentru dumneavostră și pentru toți cei aflați în sală”. Antrenorul a renunțat la confortul scaunului pe care stătea și a continuat să răspundă la întrebări din picioare.

A fost o seară cu de toate. Cu băuturi, cu mâncare, cu muzică foarte bună – Queen, Depeche Mode, Jon Bon Jovi etc. A fost o seară în care UTA a urcat cu grație pe catwalk, iar drumul fotbaliștilor a fost presărat cu baloane albe și roșii. A fost o seară în care Strătilă, Stahl, Curtuiuș, Adili, dar și noii sosiți, Grigorie, Ciucă sau Grahovac, au fost îndelung aplaudați.

A fost o seară în care UTA a arătat bine. A fost o seară în care am auzit de cele mai multe ori în ultimii ani cuvântul „promovare”, a fost o seară în care istoria s-a contopit cu prezentul, și în care speranța parcă și-a găsit argumentul: UTA poate și trebuie să promoveze.

Finalul serii ne-a adus o surpriză: Alin Buleică. Este ultimul jucător sosit în curtea formației arădene, un jucător care în urmă cu o lună evolua ca titular în Liga 1 pentru Concordia Chiajna, iar acum a venit să promoveze cu UTA. A mai evoluat ca mijlocaș pentru Universitatea Craiova, pentru Gaz Metan Severin și Pandurii, iar ultima dată a fost la Concordia.