Mai mulți judecători arădeni s-au alăturat de bună voie, în timpul lor liber, unui program de voluntariat prin care derulează o serie de ore de „Educație Juridică” în școli atât din municipiul cât și din județul Arad. Programa a fost concepută de judecătorul Daniela Muntean (foto, stânga) și funcționează cu succes deja de noi ani.

Aceasta a vorbit astăzi, în cadrul unei conferințe de presă, despre dificultățile cu care s-a confruntat la început pentru a putea „coborî” dreptul la întelegerea elevilor de gimnaziu și cum, treptat, a întocmit proiectul de față care are ca scop să ajute adolescenții să se apropie de fenomenul juridic, dar și să le vină în sprijin pentru a putea să își dea seama mai ușor ce profil să aleagă când vor merge la liceu, la real sau uman.

„Avem nevoie pe viitor de adulți responsabili”

Orele de educație juridică au fost, de regulă, desfășurate în cadrul Săptămânii Altfel, sau chiar și în timpul liber al elevilor (de exemplu, au simulat la tribunal un întreg proces, la cererea elevilor) și accentul a fost pus mereu pe ideea de prevenție.

„Cred că unul dintre cele mai frumoase lucruri pe care le poate face un profesionist al dreptului, care este și părinte, pentru adolescenți este de a dărui din experiența acumulată pe parcursul exercitării acestei profesii, iar cea mai bună metodă pe care noi o avem la îndemână este, atunci când timpul ne permite, să ținem câte o oră de educație juridică în școli. Pentru că, în primul rând, elevii, atât cei de gimnaziu cât și cei de liceu, sunt la vârsta la care experimentează diferite lucruri și toate acestea vor duce la formarea lor ca oameni. Trebuie să avem în vedere faptul că ei au discernământul în formare, acel element psihologic de a distinge între bine și rău. În al doilea rând, da, în viață sunt importante testele, examenele, dar sunt importante și alte aspecte din viață, educația juridică, financiară, nutrițională, sportivă. Se dau copiilor cărți de identitate când împlinesc vârsta de 14 ani. În opinia mea, această vârstă este foarte importantă din punct de vedere juridic. În dreptul penal, copiii de la această vârstă răspund dacă au făcut fapta cu discernământ, în dreptul civil, legiuitorul român le recunoaște capacitatea de exercițiu restrânsă, adică atitudinea de a avea anumite drepturi, de a avea anumite acte… pentru că, așa cum spuneam mai devreme, au acel discernământ în formare. În dreptul muncii, minorii de la 16 ani au capacitate deplină de muncă. Buletinul nu folosește copiilor doar ca să îl arate la colegi și să spună «wow, ce bine am ieșit!» sau «ce nașpa am ieșit în poză!». Noi adulții trebuie să îi responsabilizăm, să știe că răspund pentru acțiunile lor”, a spus doamna judecător Muntean.

Citește și: Cristi Danileț, la Arad: „Profesorii se tem de elevi că au prea multe drepturi, dar când vine vorba de îndatoriri sau sancțiuni, nimeni nu știe ce se poate face”

Judecătorul Călin Mihalaș (foto, dreapta) a mărturisit că și pentru el a fost o provocare predarea Educației Juridice, pentru că a încercat sa depășească acel prag formal.

„Am încercat să renunțăm la acest prag formal al solemnității, am coborât la discuții pentru copii de 14 ani. Eu cel puțin am încercat să merg mai mult pe componența responsabilizării, a prevenției, pentru realizarea unor repere morale… lucruri care aș spune că sunt de bun simț, dar cu care nu te naști, ci trebuie să le înveți”, a spus judecătorul Mihalaș.

Cei doi judecători au spus că feedback-ul a fost foarte pozitiv din partea copiilor, au fost foarte interesați și activi, punând o sumedenie de întrebări. Elevii au dorit să afle, de exemplu: „Ce mi se întâmplă dacă conduc fără permis?” , „Ce înseamnă propriu-zis un cazier?”, „Ce face procurorul sau judecătorul concret?” etc.

Un număr total de 35 de activități de acest fel au fost desfășurate, în ultimii doi ani, pe lângă cei doi judecători menționați mai sus, amintindu-i și pe judecătorii Horea Oprean, Mariana Nicoleta Luciu, Horia Șurtea, Cristian Firca și Sînziana Cighir. Aceștia au vorbit cu o varietate de elevi, atât din municipiu cât și din județ, dintre care chiar și din grupuri vulnerabile, unii copii care au deja antecedente penale pentru tâlhării, violență sau chiar trafic de droguri.

Voluntariatul magistraților în școli este posibil în urma unui protocol de colaborare semnat în 2017 între Ministerul Justiției, Ministerul Educației Naționale, Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Public și Înalta Curte de Casație și Justiție.