joi, 28 martie, 2024

Special Arad Logo

    Istoria GSM în România – o retrospectivă de la Telefonica, Connex, Dialog și prima „cărămidă”… până în zilele noastre

    de Tomck@t | 18 octombrie 2014, 10:07 PM | IT

    15

    2014. De la cel mai mic membru al familiei până la bunici, este foarte posibil să aibă cu toții un telefon mobil. Tinerii din ziua de azi nici nu pot percepe viața fără un smartphone. Au trecut mai bine de două decenii de la prima “cărămidă” din anii ‘90, de pe vremea când un telefon mobil reprezenta un lux, iar lansarea unui serviciu de telefonie mobilă părea încă o idee îndrăzneață, o investiție hazardată. Special Arad vă prezintă mica istorie a telefoniei mobile din România, de la Telefonica la Zapp, de la Connex și Dialog la Vodafone și Orange, respectiv de la Cosmorom până la Cosmote și Telekom.

    Pe vremea când telefoanele fixe erau nelipsite din casele românilor, prima tentativă de a ne familiariza cu cele mobile a venit din partea companiei „Telefonica”, în anul 1993. Telefonul arăta cu adevărat hilar, cu un cablu și un acumulator portabil imens, drept pentru care ofertele companiei nu reușeau să trezească interesul românilor. Pe deasupra, telefoanele respective și abonamentele nu erau deloc ieftine.

    01-grafic-1

    Apoi, deși avea un imperiu de neclintit bazat pe telefonie fixă, ori chiar și cartele în mare vogă pentru telefoane stradale, o altă tentativă a venit tocmai de la Romtelecom, cu toate că telefonul respectiv nu era tocmai ceea ce numim azi un telefon mobil. Era, totuși, o „adevărată inovație”. Era fără fir, avea taste în loc de disc rotativ și avea o antenă imensă, dar raza lui de acoperire nu depășea mai mult de vreo 20 de metri de la locuință. Trebuia să stea destul de mult timp pe încărcător și, desigur, nu funcționa deloc fără un abonament Romtelecom. De asemenea, instalarea lui în locuință, cu tot cu cabluri pentru acel suport-încărcător și codificarea aparatului pe numărul de fix al casei trebuia efectuată de un agent Romtelecom.

    Brickphone

    Totul avea să se schimbe prin 1996, când Ministerul Comunicațiilor anunța organizarea unei licitații publice în vederea acordării licențelor de operare pentru primele două rețele de telecomunicații mobile din sistemul GSM. Momentul marchează practic începutul telefoniei mobile în România.

    Spre finalul anului, pe 15 noiembrie, au fost anunțați cei doi câștigători ai licitației – consorțiile Mobil Rom și Mobifon, care urmau în anul viitor să furnizeze servicii de telefonie mobilă GSM, o afacere despre care mulți spuneau la acel moment că nu va avea prea mari șanse de reușită.

    article_2f5dfe8b21062d9b_1364996513_9j-4aaqskCu toate acestea, introducerea fenomenului a început latent cu atragerea noii generații. La sfârșitul anului 1996, au apărut pe piață jucăriile ce arătau exact ca telefoanele mobile ale acelor vremuri (în special Alcatel sau Siemens) și scoteau diverse sunete polifonice la apăsarea tastelor, ori combinațiile mai multor taste, luminând verde sau portocaliu în ritmul sunetelor. Era un cadou perfect de Crăciun pentru cei mici. Însă primele telefoane reale ce urmau să apară încă nu vizau în nici un caz tineretul, ci doar adulții… bogați, oamenii de afaceri și VIP-urile.

    În sfârșit, în data de 15 aprilie 1997, s-a spart gheața! Și-a început activitatea primul operator GSM din România, MobiFon, operând sub brandul Connex.

    Lansarea tehnică a rețelei de telefonie mobilă digitală Connex a constituit un record mondial, fiind prima rețea de telecomunicații dezvoltată în numai 135 de zile. După 18 săptămâni, Connex își lansa serviciile în nouă orașe importante din România: București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Galați, Timișoara și Sibiu.

    „Timp de câteva zile au fost cozi interminabile în fața Sălii Palatului, cum nu se mai văzuseră de ani de zile”, își amintește Raluca Milin, unul dintre primii angajați în România ai actualului operator de telefonie mobilă Vodafone. Se întâmpla în 1997, la lansarea serviciului Connex, primul într-o țară care știa despre telefoanele GSM doar din auzite, potrivit Business Magazin.

    connex si dialog

    Pe 21 aprilie 1997, MobilRom a lansat numele şi logo-ul serviciului său de telefonie mobilă, iar la 16 mai 1997 s-a realizat primul apel în reţeaua Dialog, fiind operațional în toate orașele în care s-a lansat Connex, minus Sibiul. Dialog a lansat câteva servicii noi pe piaţa din România: la 1 iulie s-a lansat servicul de Roaming cu 7 ţări din Europa, iar la 3 noiembrie serviciul ALO GSM pe bază de cartele preplătite.

    Gama telefoanelor mobile însemna o varietate mult mai mare de branduri ce astăzi abia mai există, precum Nokia, Alcatel, Siemens, Ericsson, Sagem, Motorola, Bosch, Panasonic, Philips și poate și Samsung… dar să nu vă imaginați că acesta din urmă s-a bucurat de o popularitate prea mare pe atunci. Din contră.

    01-grafic-1 (1)02-grafic-1203-grafic-13 (1)04-grafic-14 (1)05-grafic-15 (1)06-grafic-16 (1)07-grafic-17

    Dar să revenim la operatorii de telefonie mobilă:

    04-grafic-14

    Între timp, Dialog și-a propus să acopere toate orașele cu peste 20.000 de locuitori. A mărit capacitatea rețelei și a dezvoltat acoperirea drumurilor și a satelor. În aceste condiții, 90% din populația României avea acces la serviciile Dialog GSM în vara anului 1998.

    În perioada 1998-1999, companiile prosperau, ajungând la peste 200.000 de clienţi. Dialog a lansat servicii în premieră pentru piaţa de telefonie mobilă din România precum servicii de transmisie prin fax şi posibilitatea de acces la internet şi e-mail. În 1999 s-a lansat şi cel mai ieftin abonament de pe piaţă, „Dialog Inedit”, ce costa doar 4 dolari. Pe cealaltă parte, liderul, Connex, introducea (în 1998) serviciul SMS și, ca o reacție întârziată față de rivalul său, propriul serviciu GSM bazat pe cartelă reîncărcabilă: Connex GO. Sloganul se auzea și din robinet. Era catchy: „Ce-i al tău, e al tău!”

    În 1999 a venit și rândul companiei Connex să lanseze serviciul de internet, XNET, iar în 2000, serviciul WAP (pentru neinițiați: acces de pe mobil la o variantă ultra-simplificată de internet, la început însemnând efectiv doar conținut text).

    05-grafic-15

    Apoi a luat naștere și Cosmorom

     

    06-grafic-16

    Deci s-a lansat și Zapp, fostul Telefonica – primul (chiar dacă cel mai rudimentar) operator de telefonie mobilă din România. Un detaliu ce, poate, nu e știut de foarte multă lume.

    În anul 2000, supremația Connex-ului s-a clintit puțin, fiind devansat de Dialog la capitolul numărul de abonați, revenindu-și în următorii ani pe poziția de lider, dar numai până în 2004…

    Perioada 2000-2002 era una explozivă pentru Dialog, ajungând în septembrie 2000 la 1 milion de clienţi. În această perioadă Dialog a obţinut certificatul de calitate ISO9001, o noutate pentru o companie de telecomunicaţii şi a lansat noi servicii precum: accesul la un portal wap personalizat, serviciul de roaming pentru cartelă preplătită, serviciul de GPRS şi serviciul de mesaje multimedia. După achiziţionarea, în anul 2000, a Orange UK de către France Telecom, aceştia au hotărât ca toate subsidiarele sale să îşi schimbe denumirea în Orange. Acest lucru s-a realizat şi în România la 5 aprilie 2002, când s-a făcut trecerea de la denumirea de Dialog la Orange.

    Revenind puțin la telefoanele mobile ale acelor vremuri, poate unii vă mai aduceți aminte de simpaticul și „indestructibilul” Nokia 3310, ce a fost multă vreme și în buzunarele românilor, chiar dacă între timp au apărut primele telefoane cu ecrane multicolore.

    nokia-3310

    2002 – telefonie mobilă vs. telefonie fixă: 1 – 0

    Cu un total de aproape 4,5 milioane de utilizatori (din care 2,33 milioane ai Connex, 1,84 milioane ai Orange, 292.000 ai Cosmorom și 27.300 ai Zapp), telefonia mobilă depășea telefonia fixă de la Romtelecom în număr de clienți.

    Acesta a fost semnalul (întârziat) pentru Romtelecom că era timpul să investească mai mult în Cosmorom. Începutul a fost greoi, infrastructura limitându-se în 2002 la doar câteva mari orașe, în timp ce concurenții săi acopereau numeroase orașe și căi de comunicație. Elementul diferențiator cu care Cosmorom s-a prezentat pe piață a fost introducerea taxării la secundă după primul minut (la abonamente) și după primele 15 secunde (la serviciile preplătite) într-o vreme când ceilalți operatori taxau la minut, iar costurile erau destul de ridicate.

    150px-Orange_logo.svgTrecând către perioada post Dialog, piaţa telefoniei mobile a cunoscut o dezvoltare rapidă, atât la nivel internaţional, cât şi naţional. Astfel, numai în perioada 2003-2006, Orange România introducea servicii care în urmă cu 10 ani erau de domeniul SF-ului: serviciul de mobile banking (25 septembrie 2003), lansarea reîncărcării electronice (2 aprilie 2004), serviciul Wirefree BroadBand prin tehnologia Wireless IP în 3,5 GHz (21 iulie 2004), tehnologia EDGE în premieră în Sud-Estul Europei (15 octombrie 2004), portalul WAP Orange World (19 aprilie 2005), programul Orange Film (27 septembrie 2005), soluţia BlackBerry (3 octombrie 2005), serviciul Orange Shop (10 octombrie 2005), serviciul 3G (6 iunie 2006), respectiv inaugurarea primului concept store Orange (20 septembrie 2006).

    În decembrie 2004, Orange România ajungea lider de piaţă, iar la 28 decembie 2006 atingea în premieră pragul de 8 milioane de clienţi.

    cosmote_logoÎn 2005, după ce și-a extins rețeaua de acoperire, Cosmorom a trecut prin primul rebranding, lansând denumirea de Cosmote și orientându-se puternic către segmentul clienților de servicii preplătite. După ce a încercat să introducă inovatoarea taxare independentă de rețeaua către care se efectuau apelurile (acțiune la care a renunțat după o scurtă perioadă) și un abonament cu prețul foarte redus de 3 dolari, Cosmote a introdus o nouă inovație pe piața serviciilor de telecomunicații. A decis să introducă extraopțiunile cu minute incluse pe cartele preplătite.

    Prima astfel de acțiune, cu 2000 de minute în rețea incluse pentru o extraopțiune de 3 euro, a avut ca efect o creștere masivă, peste așteptări.

    Nici Connex nu s-a lăsat mai prejos, firește.

    2006 – Un nou brand internațional ajunge în România

    În 2002, Connex introducea serviciului de GPRS la cartelele reîncărcabile (Kamarad GPRS) și avea primul parteneriat cu o bancă, BCR, urmând ca în  2003 să lanseze și ei serviciile myBanking (începutul colaborării cu Raiffeisen Bank, dând posibilitatea utilizatorilor de servicii Connex să iși monitorizeze în timp real situația contului bancar, să își debiteze plățile catre Connex din propriul cont și să facă reîncărcări de cartele Connex).

    150px-Connex_logo1-1287x929_vodafone_logoÎn 2005, Connex a lansat serviciile 3G (apel video, internet mobil de mare viteză), cu un an înainte de Orange, dar cel mai important: acesta era anul în care pachetul majoritar al acțiunilor s-a cumpărat de către Vodafone și a început procesului de integrare, rebranduindu-se în trei etape. Pentru început și-a schimbat logo-ul, apoi a devenit Connex-Vodafone, introducând mai mult roșu în reclamele sale, ca în 26 aprilie 2006 să aibă loc lansarea oficială Vodafone în România, în cadrul unui show impresionant cu lasere în Piața Revoluției din capitală.

    În perioada următoare, Vodafone a introdus urmăroarele noutăți pe piața românească:

    5 octombrie 2006 – Lansarea oficială a serviciilor HSDPA – 3G Broadband, în premieră pe piața românească
    30 mai 2007 – HSDPA – 3G Broadband cu viteze de transfer al datelor de până la 2,8 Mbps.

    Tot anul 2006 a fost anul în care Deutsche Telekom a încercat disperat să intre pe piața românească, ademenind Romtelecomul și Cosmote cu sute de oferte, însă proprietarii greci de la OTE erau de neclintit. Cu excepția serviciului de telefonie fixă alternativă Eufonika, care funcționa cu un cod tastat (1688) înaintea numerelor de telefon și abonații Romtelecom vorbeau mai ieftin în anumite țări străine.

    10-grafic-110

    Între timp, nemții de la Deutsche Telekom s-au reorientat pentru o scurtă perioadă spre RCS-RDS, acesta stabilind o sumă colosală pentru achiziționarea sa integrală, drept pentru care Telekom (pe atunci serviciul lor mobil s-a numit T-Mobile) s-a întors la OTE și, după ani și ani de achiziționări ale unor pachete mici de acționariat și negocieri cu statul elen, într-un final a reușit să-și ducă planul la bun sfârșit. Nu a fost ușor, deoarece Grecia avea o lege în care era stipulat că o companie națională nu putea fi privatizată, decât maxim 20% din acțiuni. A făcut Deutsche Telekom ce a făcut și legea greacă s-a schimbat, iar acum este acționar majoritar cu 40%.

    Până atunci însă, în 2008 mai intervenise un operator de telefonie mobilă pe piața românească. Aici intervine RCS-RDS, companie ce avansa spre o continuă expansiune pe mai multe arii de telecomunicații, după ce la capitolul servicii internet și televiziune era deja de mult lider absolut. Cu o campanie agresivă, bazată pe oferirea gratis de telefoane mobile proprii și minute nelimitate în rețea, a luat naștere Digi Mobil.

    11-grafic-111

    12-grafic-112

    Cosmote a înghițit astfel Zapp și și-a asigurat serviciul 3G. Mai mult, a fost primul operator care a adus în premieră iPhone în România, urmat de Orange.

    Au început și ofertele comune cu celelalte servicii asociate oferite de Deutsche Telekom pe piața românească — abonamente mobile oferite împreună cu cele fixe Romtelecom, dar și serviciul Dolce Mobile TV. Ultima inovație pe piață promovată sub brandul Cosmote au fost abonamentele Cosmote Free cu internet mobil nelimitat (la viteze de 64 kbps, cu diverse volume de trafic 4G), care au fost oferite la sfârșitul lui 2013 și în 2014.

    10672204_10152438032587800_2633136441890104307_nMarca Cosmote și-a încetat existența în România la 13 septembrie 2014, în urma fuzionării cu Romtelecom și a rebrandingului celor două în comun sub numele de Telekom România.

    Anul 2014.

    De la cel mai mic membru al familiei până la bunici, este foarte posibil să aibă cu toții un telefon mobil. Tinerii din ziua de azi nici nu pot percepe viața fără un smartphone.

    După două decenii, avem în România trei jucători de talie mondială în telefonia mobilă: Orange, Vodafone și Telekom (în această ordine în ceea ce privește numărul de clienți), plus Digi Mobil al companiei RCS-RDS, care a pătruns de ceva timp și pe piețele din Ungaria, Spania, Italia, Slovacia, Serbia, Cehia, Croația și Moldova, cu tot pachetul Digi.

    Viitorul?

    „Viitorul sună bine”, ca să folosim sloganul primului celui de-al doilea serviciu mobil românesc, Connex.

    Poate, cine știe, în viitorul (nu) foarte îndepărtat vom avea telefoane care vor permite apelurile holografice, ca și în Star Wars… 😉

    episode_3_bail_organa_hologram

    1779908_10203963067494195_2749332371123152764_n

    Surse: Business Magazin, Gadget.ro, Wikipedia, gsmarena.com

    Urmărește Special Arad și pe Google News, Twitter, LinkedIn și Instagram!

    Distribuie articolul

    Comentarii

      • Sabina Izabela NASTASE

        Primul meu nr. incepea cu 094 si a fost un sim nedetasabil, „alo” prepay. La vremea aia, prin 1998-1999 nu era cu minute, ci cu unitati. Tin minte ca puteam sa-mi aleg un nr. preferential cu care vorbeam la un consum mai redus. Inca de artunci, Alo stia sa-si respecte clientii, chiar daca nu aveau vechime in retea. Telefonul si cartela le primisem cu cateva zile inainte de ziua mea, si marea surpriza a fost sa primesc cadou cateva unitati (nu mai retin exact cate, dar stiu ca erau suficiente).
        Dupa ceva timp, scosese connex, o oferta cu centul pe minut in weekend, imi luasem si o cartela dintr-aia (Kamarad cumva? parca imi amintesc ceva, ceva, dar vag). Dupa aceea, a aparut cosmoromu si am cochetat un pic si cu aceasta retea. Oricum, pastrasem si cartela de alo, dar, o incarcam mai rar, ca sa nu pierd numarul. Si tot asa, pastrand numarul acela de alo, care intre timp a devenit Orange, si uite asa, primul meu nr.de tel.a facut 17 sau 18 ani.

        +12 voturi
        +1
        -1
    1. Sa pui Romtelecomul cu acel telefon e o aberație.In articol vorbești de rețele de telefonie mobila si nu mi se pare normal să adaugi acel telefon care folosea rețeaua fixa ,dar care funcționa pe sistem emisie-receptie între receptorul portabil si statia din casa care era conectată la telefonia fixa.De ce nu ai pus atunci si liderul mondial în statii de emisie-receptie care este Motorola.
      Astfel de aparate erau folosite inca înainte de ’89 chiar la noi în țară,in armata,santiere navale,industrie,constructii.In 94 aveam un aparat Panasonic adus de o rudă din Germania,care înregistra mesaje,memora numere,si avea si receptorul cu antena care funcționa perfect pe o rază mai mare de 20 m ptr ca era făcut de japonezi…
      Iar despre Telemobil vreau să ști că oferea încă din 95 telefoane mobile gen Nokia 5110.Dupa aceea a apărut GSM-ul.
      Cred că ai putea adăuga si pagerele care funcționau tot pe baza emisie-receptie radio

      +5 voturi
      +1
      -1
    2. Bine documentat, felicitari! As mai adauga ca politicul a intervenit foarte mult pe piata de telecomunicatii din Romania, incetinind dezvoltatea unora dintre operatori. Culmea, desi era firma cu capital de stat, Romtelekom a fost printre cei dezavantajati considerandu-se in mod fals ca detine monopolul in domeniul telecomunicatiilor.

      +4 voturi
      +1
      -1
    3. In articol a fost uitata reteaua Romtelecom CDMA asemanatoare cu cea de la Zapp dar cu numere ce incepeau cu 0711.
      In aprilie 2009 Romtelecom a lansat prima rețea CDMA 420 MHz în țară sub marca „Clicknet Mobile”.
      Inchisa o data cu venirea Telekom in Romania.

      +1 voturi
      +1
      -1

    Lasa un raspuns pentru Sabina Izabela NASTASE

    3 + 3 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.