În săptămâna în care ni s-a spus totul, dar noi n-am aflat nimic, Ilie Cheșa de la PSD Arad și-a ispășit prima săptămână de viceprimar, secundându-l pe Lazăr Faur în anihilarea inițiativelor năstrușnice și oarecum contrare cursului firesc al lucrurilor ale lui Bibi Bibarț de Marți.
Pentru că, ne întrebăm noi, împreună cu Dumneavoastră, stimații noștri mai mult sau mai puțin cititori, care este mai nou cursul firesc al lucrurilor în țărișoară și mai ales în acest colț de Rai rupt direct din Iad numit colocvial orașul echipei de fotbal UTA?
Păi, ia să facem o rapidă trecere în revistă.
Ludovic Orban a fost dat afară din PNL cu o largă majoritate demnă de cauze mai bune, Klaus din Sibiu, întors din Egipt, și-a descoperit în cele din urmă identitatea politică. Mult mai apropiată, din câte ne dăm seama, de cea a lui Traian Băsescu decât de cea a ultimului neamț din fruntea țării. Ne gândim aici la regele Mihai, că doară nu ne trece prin cap să-l facem neamț pe Ion Iliescu. Oricum, hunorii lui Kelemen au trecut peste afrontul cu „Ionapot Udemereu”, punând osul din greu la recrearea USL-ului, de fapt singura formațiune politică de largă majoritate din țară de când îi lumea. Negocierile sunt în toi, Cîțu, aflat sub 7% popularitate face și desface, Băsescu se face că plouă, iar președintele PMP, Diaconescu, vorbește, așa cum îi șade lui bine, în dodii, adică.

Cert e că situația politică din țară, ca să folosim o sintagmă mult iubită și de propagandiștii comuniști de pe vremuri, este pe vine și prezintă umflături, pandemia se numără în valuri și în morții aflați pe aparatele de respirat, nu-i de mirare așadar că aici la noi totul e roz-bonbon și pe cale să ni se topească în gură, așa cum vedem fiecare marți în emisiunea omului local de televiziune Varjasi. Bibi se face că nu aude și nu vede, dar de fapt el nu înțelege, fiindcă dacă s-ar prinde, cine știe, poate ar mai face și câte ceva de Doamne ajută.
Așa însă își continuă jocul la ofsaid – în mod normal, tocmai pentru că l-a susținut pe Orban cel ejectat din PNL, ar trebui să ia niscaiva atitudine – contracarat de către antrenorul politic local prin dublarea marcajului om la om.
Lazăr Faur încă are probleme de plasament, așa că a venit dublajul în persoana lui Ilie Cheșa, cel care imediat după ce a ajuns în post a trecut la ofensivă, atacând pe flancuri imaginea de om popular și simplu a lui Bibi.
În prima săptămână de după investire n-a trecut o zi fără să posteze fotografii cu el și cu cei care lucrează – asfaltează, se pregătesc de iarnă, fac sensuri giratorii – pentru ca tot Aradul să prospere și fiecărui arădean să-i fie bine. Încă nu le spune acestor vizite de lucru ronduri, dar, am impresia, va veni și momentul acela chiar dacă celor de la PSD termenul de vizită de lucru le este mult mai simpatic și familiar. Și într-adevăr, în timp ce la Filarmonică nu mai găsești un arcuș liber, iar Teatrul Vechi a fost vândut în străinătate, s-a renovat așazisă sală a Unirii, o realizare în mijlocul orașului legat însă de numele lui Iustin Cionca, omul lui Falcă, și nu de cel care este încă primar în persoana lui Bibi Bibarț Rond de Seară.

Cu alte cuvinte Ilie Cheșa și-a intrat în pâine, omul din spate se poate liniști în cele din urmă și se poate dedica planurilor mărețe de a deveni ceea ce viza de la început, încă pe vremea când se făcea că lucrează ca inginer de drumuri – nu, nu e în drumuri, doctoratul e în comunicare – pe centura Aradului neterminată de atunci. Cam de vreo 25 de ani, așa.
Făcând naveta între Bruscles și București, prezent pe toate posturile de televiziune la care nu se mai uită decât antivacciniștii, omul nostru din Brad, via Țebea, are toate șansele de această dată să dea lovitura.
Printre cei care se învârt acum în jurul lui Klaus, echipat în costum safari, nu se vede diferența, dimpotrivă, am zice că al nostru nu e cu nimic mai puțin adecvat decât un Ciolacu ori Cîțu, Bode sau, Doamne feri, Bogdan Rareș. Toți sunt de aceeași teapă, personificări ale imposturii postcomuniste. Lucrul este atât de evident încât până și anticulturalul Bolojan de la Oradea stă și cugetă.
Oricum, omul nostru este deja la partid cu fondurile europene – acela da, care și-a dat afară pe singurul membru cu acte-n regulă – încă un pic și va ajunge să pună mâna pe bani și la guvern. Experiență are, ajunge să ne uităm în jur, cum a reușit acest om năvalnic să nu realizeze nimic în Arad în aproape două decenii.

Încheiem panorama săptămânală cu simpaticul Alecu Chiriță, cel care, de pe stânga pesedistă, realizează de o vreme postări pline de miez și haz pe FB, făcând mișto de Falcă și ai lui. Îl compătimim în cele din urmă, ce o să mai facă el acum, după ce omul și neomul lui Mihai Fifor a ajuns viceprimarul lui Ghiță, oare își va permite să ne prezinte montaje la fel de haioase cu Ilie ca și cele cu Bibi sau omul din Bruscles?
Tragem linie, cine are urechi să audă, minte, să priceapă, urmează două luni în care nici apa nu mai îngheață, nici caloriferele nu mai crapă – până la urmă, în semn de recunoștință pentru Ilie Cheșa, guvernul infinit al lui Cîțu a dat niște bănuți pentru încălzire și apă caldă – în Aradul nostru mult iubit.
Vin sărbătorile, vine Crăciunul și Anul Nou, pandemia ca pandemia, dar problema cea mare va fi din nou bradul din fața primăriei, singura realizare postcomunistă cu care politicienii noștri localnici de ieri și de azi se tot mândresc, realizând din nou și încă odată că cetina e tot verde…