Pun pariu pe un pak mic cu bere că cei treisprezece comandanți militari executați – patru prin împuscare, iar restul prin ștreang – în 6 Octombrie 1849 în șantul cetății arădene, nu departe de podul de la Micălaca, ar fi oripilați să audă că aceia care se mai gândesc la ei în Aradul zilelor noastre n-au avut voie să pună mâna pe pahar între 10 și 17 a zilei respective.

Care pe deasupra era și Vineri, adică un fel de început mai lung de sfărșit de săptămână, cum ar veni.

Iar bărbatii martirizați la Arad în 6 Octombrie 1849 erau militari în floarea vârstei, nici unul nu avea șaizeci, cei mai tineri în jur de 30, așa e la război, ajungi general mai repede chiar dacă nu te ai bine cu generalul Oprea.

De altfel ajunge să vă uitați la obiectele lor personale aflate la Muzeul din Arad să vă dați seama că oamenii aceștia mâncau bine și beau la fel, cupele și paharele, alături de colecțiile de pipe, fiind, pe lânga armele din dotare, cele mai folosite obiecte ale lor între două bătălii.

Interdicția însă a venit de sus, chiar de la Primărie, mai exact de la primar, cel care și-a pregătit astfel cuvântarea din Piața Reconcilierii  cu gândul la marșul Noii Drepte care pornea din fața noii Catedrale de la Podgoria.

De fapt, primarul Aradului a încercat astfel să dea o greutate în plus prezenței sale la această manifestare tradițională a ungurilor din Arad, fiind sigur că nu-l va concura nimeni. Simțind o scădere de greutate din ce în ce mai periculoasă la nivelul prestației și prestigiului său, interdicția de a consuma alcool în centru în ziua de 6 Octombrie neavând nimic de a face cu contramanifestația Noii Drepte, o obisnuință și ea cu această ocazie, chiar dacă Nicu Ieran, ocupat cu probleme familiale, mai nou lipsește de la aceste happeninguri de 6 Octombrie.

Cum spuneam, Domnul Falcă încearcă orice să își păstreze imaginea de lider omnipotent, chiar dacă își alege mai atent prezența la diferitele manifestări lipsite de conținut, delegând alții care să-i asigure și imaginea de omniprezență.

Ne mirăm de aceea că nu a putut veni în carne și oase la cea mai importantă manifestație ceremonială a sfârșitului de săptămână.

Ne gândim la dezvelirea bustului lui Mihai Botez, un arădean care merita această prezență, el fiind, pentru necunoscători, chiar pe bune, omul care a introdus judoul și jiu-jitsu în România.

Îmi aduc aminte de o recreație mare de la liceu, atunci când un coleg de clasă, deja campion național la juniori, ne prezenta în curte prizele și procedeele de bază de la judo, pentru noi ceilalți faptul că avem acest privilegiu însemna mai mult decât ar putea însemna acum pentru un adolescent un laptop de mare performanță cu care să se joace judo sau jiu-jitsu virtual toată ziua și toată noaptea.

Colegul era în echipa Vagonului, antrenat de Mihai Botez, pe atunci tânăr și foarte activ, la care ne gândeam, noi, ăștia de pe margine și care vedeam judo doar la cinema sau la televizor, că face la un loc cât Chuck Norris și Bruce Lee împreună și cu Charles Bronson în rezervă.

Nu, la dezvelire au fost pesediștii, Domnul Primar, din câte am înțeles fiind ocupat la Octoberfestul arădean aflat la prima ediție la Auto Schunn, nimic de comentat aici, însă nu credem că, dacă ținea cu tot dinadinsul, nu putea trece, în drum spre Auto Schunn, și pe la manifestația din Pădurice.

Numai că, așa cum vă spuneam, trebuie să fie tare atent acum, în prag de sărbători, să se împartă cât se poate de corect, adversarii săi nu dorm, fie că sunt din exterior, mai puțin periculoși de fapt sau din interior, reprezentând adevăratul pericol așa cum foarte bine înțelege asta Gheorghe Falcă.

Tocmai de aceea la Târgul de Vicii si Delicii – ce nume, Domle, mai pariem pe un pak de bere, că e invenția lui Andrei, dragul de el – de la Expo l-a delegat pe Iustin Cionca, dacă tot se vorbește de polul Falcă-Cionca în mare pierdere de viteză, să țină frontul pe lângă Domnul Seculici, un socru în retragere dar încă periculos la o adică.

Bine, nu l-a lăsat doar singur, că Domnul Cionca se mai pierde în îmbulzeală, însă pe Andrei Ando poate conta oricând până când e la putere și cu bugetul la dispoziție, că dupa aia, se știe, Dumnezeu cu mila și Andrei cu Șuhaida de adio.

Ei, se înțelege acum de ce nu se putea bea Vineri între 10-17 pe centru – oare știe cineva în Arad unde începe și unde se termină centrul sau asta ține doar de investițiile viitoare orientate? -, de ce s-a dus a doua zi Domn primar la Octoberfest unde băutul este chiar o obligație, nu ceva facultativ și de ce nu s-a dus la singura ceremonie pe bune arădeană, pentru un adevărat arădean de importanță internațională – chiar dacă născut în Oradea – organizat, este drept, nu de Primărie, ci de clubul care se consideră moștenitorul de drept a soke-ului Mihai Botez.

Iar pentru cei necunoscători, inclusiv Gheorghe Falcă: soke înseamnă în japonează cap de familie, se traduce aproximativ în limbile europene ca mare maestru cu accent pe șef de școală și se atribuie doar acelor luptători de arte marțiale care au întemeiat o școală autentică în acest domeniu.

Cine stie, poate Domn primar știa asta și mai simțea și faptul că el nu se va putea lăuda cu așa ceva niciodată în Arad…