Este lucru bine știut că de-a lungul anilor CET Hidrocarburi a devenit o gaură fără fund în care se aruncă cu milioane de lei din bugetul local. Tocmai de aceea, nu înțelegem de ce în fiecare an administrația locală e luată „prin surprindere”. Anul acesta, cu atât mai mult, când suntem în plină pandemie, iar spitalele sunt pline de oameni bolnavi și sunt destui și carantinați la domiciliu.

Tocmai de aceea, considerăm lipsită de responsabilitate față de cetățeni decizia de a amâna atât de mult timp pornirea căldurii în apartamente, pe scuza că „nu sunt bani”. Datoriile CET Hidrocarburi (distribuitorul agentului termic) față de CET Arad SA (cel mare, din afara orașului, care furnizează gazul/curent către CET H) sunt placa pe care o scoate administrația la înaintare în aceste zile, acuzând că Guvernul nu și-a onorat promisiunea de a oferi sprijin financiar Aradului.

Am fost curioși să aflăm despre ce datorii este vorba, astfel că am adresat săptămâna trecută un e-mail conducerii CET Hidrocarburi, la care încă nu ni s-a răspuns. Pe surse, am reușit să aflăm că ar fi vorba de 15 milioane de lei (echivalentul a aproximativ o lună și jumătate de facturi pe care le achita CET H către CET Arad SA anul trecut), deci vorbim de o sumă care nu este atât de imposibil de achitat din bugetul local, iar decizia de a lăsa arădenii în frig „până vin banii promiși de la Guvern” ni se pare mai mult o chestiune de orgoliu politic, ori o tragere de timp pentru un scop ascuns.

Intră iar în scenă Peter Braun…

Avem la cunoștință că în ultima ședință a Consiliului de Administrație a CET H s-a emis o decizie prin care s-au stabilit condițiile în care să se rezolve aceste probleme între cele două societăți. Vorbim despre instituirea unor ipoteci imobiliare, constituite în cel mult 5 zile lucrătoare de la semnarea deciziei, asupra contului colector, asupra tuturor încasărilor până la data achitării datoriilor, respectiv încă o ipotecă, ce intră în vigoare la 10 zile de la semnarea deciziei, care ne face să ridicăm un semn de întrebare: ipotecă imobiliară de rang 1 asupra activelor imobiliare deținute în proprietatea CET Hidrocarburi. Cea din urmă ipotecă are nevoie de acordul Consiliului Local Municipal, astfel că va fi supusă la vot în viitoarea ședință CLM.

Ca să înțelegem mai bine despre ce este vorba, în cazul în care CET H nu își plătește datoriile, asta dă posibilitatea CET-ului mare să se facă stăpân pe toate terenurile/imobilele care sunt acum în proprietatea CET H. De exemplu, terenul care aparține CET H de pe Calea Iuliu Maniu poate fi un gheșeft extrem de profitabil pentru oamenii de afaceri care coordonează CET-ul mare, în speță pentru capul cel mare al CET SA, Peter Braun, cel care a fost prezent la toate întâlnirile de negociere din ultimele săptămâni. În speță, acel Peter Braun care a făcut o altă „mișcare” cu terenurile Municipiului Arad, reușind anul trecut să pună mâna pe un teren de 68 de hectare, care valorează milioane de euro și al cărui preț a fost stabilit printr-un raport de evaluare pe care l-am solicitat în aprilie 2021 de la Primăria Arad, neprimind niciun răspuns până la ora actuală.

Citește și: Operațiunea „Evaporarea”. Cum au dispărut 68 de hectare în valoare de câteva milioane de euro din așa-zisa proprietate a Aradului – Special Arad

Despre Peter Braun vă informăm că este administratorul C-Gaz, una dintre firmele care furnizează gaz Centralei (pe lângă E-on), căreia CET-ul mare îi datorează milioane de lei (nu doar CET H e „îngropat” în datorii, ci și celălalt). Pe lângă asta, surpinzător sau nu, Braun activează și în firma care se ocupă cu planul de redresare a CET-ului mare din insolvență.

O istorie întortocheată

Momentul în care cele două CET-uri s-au desfăcut a fost anul 2009 (acțiune realizată în urma unui studiu de 300.000 de euro plătiți din partea BERD către o firmă din Suedia). În 2016 însă, s-a stabilit ca CET-ul mare să fuzioneze cu CET Hidrocarburi, dar  – din motive pe care nu le știm – acest lucru nu s-a mai întâmplat. Trebuie menționat că încă de atunci se discuta de marile datorii pe care CET H le avea față de CET-ul mare.

Citește și: CET Arad fuzionează cu CET Hidrocarburi. O inițiativă a primarului, în absența primarului – Special Arad

În 2018, CET-ul mare a intrat în insolvență. La ședinţa Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare din zilele de 20, 21 si 22 noiembrie 2018, în Parlamentul României, a participat și Peter Braun (ca administrator C Gaz) și arădeanul Adrian Todor, pe atunci deputat PSD. Todor a subliniat eroarea produsă prin divizarea fostului CET și pierderile înregistrate prin această măsură, dar și modul deficitar de gestionare a managementului celor doua societăți, concluzia fiind necesitatea fuzionării lor. Deputatul arădean a spus atunci și că problema principală e cea a debranșărilor, soluția identificată fiind majorarea subvenției, pentru ca prețul gigacaloriei să fie unul suportabil, iar oamenii să nu mai renunțe la serviciile CET Arad.

De atunci, tot ce am observat că a făcut Primăria Arad a fost într-adevăr să tot acopere pierderile și să dea bani pe subvenții, găsirea unei reale soluții pentru stoparea acestor probleme nu. A mai comandat studii pe zeci de mii de euro pentru consultanță, însă sfaturile oferite de firmele de consultanță au rămas „încuiate în sertar” (un exemplu, aici).

Primăria a primit bani de la Guvern, dar s-a gândit că nu vine frigul atât de repede…

Principalul motiv pentru care am ajuns în situația în care Aradul nu are căldură, deși s-a împlinit de mult condiția de trei nopți consecutive cu temperaturi de 10 grade, este că primarul Călin Bibarț se încăpățânează să aștepte banii promiși de la Guvern, în jur de 10 milioane de lei, bani despre care este adevărat că nu au mai fost acordați. Cu toate acestea, trebuie să ne întrebăm – fiind în cunoștință de cauză despre situația dezastruoasă în care se află mereu CET Hidrocarburi – de ce nu a fost mai precaut în vară, când Aradul primise o altă tranșă de bani de la Guvern, anume 22 milioane de lei pe care Primăria i-a împărțit așa cum a considerat oportun, pe diferite domenii, în cadrul rectificării bugetare votată de consilierii locali în septembrie? Atunci, CET a primit doar 3 milioane de lei pentru acoperirea datoriilor. Vorbim așadar de incompetență, de naivitatea speranței unui ajutor din partea unui partid scindat care are la putere echipa în care nu e primarul, ori vorbim de ceva mai mult, de anumite promisiuni către terțe persoane care trebuie onorate prin girarea unei situații propice pentru anumite „mișcări” pentru a pune mâna pe terenuri și bunuri ale Municipiului Arad?

Am întrebat conducerea CET…

despre ce terenuri ar fi vorba să fie trecute sub ipotecă. Nu ni s-a răspuns nici acum. Dar în actul de constituire al societății am găsit o prevedere că ar putea fi vorba despre 3,5 hectare, teren aflat în buricul târgului în Arad. La un calcul simplu, dacă luăm valoarea de piață a unui metru pătrat de teren intravilan în Arad, aproximativ 150 de euro – minim!, obținem „vreo” 5 milioane de euro. Ceea ce înseamnă că, dacă CET H nu își plătește datoriile către CET, pierde un teren (și nu doar atât) în valoare de milioane de euro. Braun, om de afaceri, nu este de acuzat neapărat. Însă ar putea fi de acuzat administrația dacă va pierde terenul… Auzim, tot pe surse, că directorul CET H nu a prea fost de acord să semneze „garanțiile imobiliare”, însă în urma unor urlete și amenințări s-ar fi lăsat păgubaș și ar fi băgat decizia în CA de la CET Hidrocarburi.