Când am primit pe adresa redacției o invitație din partea Primăriei Arad pentru a lua parte la o „întâlnire informală între reprezentanţii Primariei Arad şi cei ai asociaţiilor de proprietari care deţin imobile a caror faţade necesită să fie reabilitate” ne-am gândit automat că, în sfârșit, s-au găsit soluții pentru a urgenta salvarea clădirilor istorice. Ajunși acolo, am coborât destul de repede cu picioarele pe pământ. Întâlnirea informală a fost în fapt una în care Primăria a fost doar „gazda” lui Dorin Stanca, proiectant și patron la Stacons SA, totodată vicepreşedinte PNL Municipiul Arad, care a făcut gratuit câte un releveu (schiță) a fațadei câtorva clădiri istorice, cu scopul de a „îi determina pe proprietari să înțeleagă cât de frumoase sunt aceste clădiri”.

Dorin Stanca le-a explicat puținilor proprietari care au dat curs invitației că și el, la rândul său, este proprietarul a mai multor apartamente în clădiri istorice și cunoaște cât de grele sunt demersurile de reabilitare. Le-a povestit câte ceva din istoria fiecărei clădire în cauză și apoi le-a oferit câte un CD cu releveul. La întrebarea Special Arad referitoare la utilitatea acestor releveuri, Dorin Stanca a declarat că poate fi un punct de pornire pentru proiectantul care va întocmi documentația necesară în vederea reabilitării, căci va putea, la cerere, să ofere și varianta editabilă. Dar, nicidecum, schițele acestea nu pot fi folosite ele, așa cum sunt, ca parte a documentației.

Cu acestea fiind spuse, proprietarii din sală s-au văzut nemulțumiți față de susținerea, sau mai bine spus lipsa de susținere a Primăriei. Primarul Călin Bibarț a încercat să le explice cum municipalitatea nu are un cadru legal prin care să sprijine financiar reabilitarea clădirilor proprietate privată, însă, așa cum era de așteptat, exemplele orașelor vecine, în frunte cu deja celebrul oraș Oradea, nu au încetat să apară. Iar pe acest subiect ne vedem nevoiți să adăugăm câteva detalii pe care Primăria Arad tinde mereu să le treacă cu vederea:

1. Legea 166/2016 dă posibilitatea municipalității să ofere un împrumut financiar unei asociații de proprietari, împrumut pe care aceasta are la dispoziție un termen de până la 10 ani să îl dea înapoi.
2. Pe lângă legea respectivă, unele orașe au întocmite Hotărâri de Consiliu. La Cluj Napoca și la Oradea, de exemplu, municipalitatea finanțează 20% din consturile de reabilitare, fără ca proprietarii să restituie această parte din sumă. În plus, emiterea certificatului de urbanism, autorizația de construire și avizul tehnic sunt gratuite. La Cluj Napoca, municipalitatea oferă un grant rambursabil de până la 10 ani, iar la Oradea de până la 5 ani.
3. Primarul poate cere executarea lucrărilor de reabilitare, trecând peste acceptul proprietarilor, deși – evident – e o măsură defel populară. Atât în Hotărea de Consiliu din Cluj Napoca cât și în cea din Oradea există stipulat acest drept de intervenție. „Primarul poate solicita Consiliului local al municipiului Cluj-Napoca aprobarea executării lucrărilor în numele și cheltuiala proprietarilor notificați, în limitele fondurilor aprobate anual cu această destinație aprobată în bugetul local”, se stipulează în Hotărârea de Consiliu din Cluj Napoca. Asta se poate face în următoarele situații: dacă proprietarii refuză executarea lucrărilor de reabilitare, nu transmit acordul în scris în termen de 60 de zile, dacă lucrările n-au fost executate în termenele notificate, sau dacă lucrările au fost începute dar nu au fost terminate la termen.
4. La Arad, o măsură similară cu punctul 1, însă cu promisiunea de împrumut pe un termen de 5 ani, nu de 10, a fost răspândită în comunicatele de presă din ultimul mandat al lui Gheorghe Falcă. Atunci, mai mulți locatari s-au grăbit să pregătească documentația necesară în speranța că banii pentru lucrările propriu-zise vor fi primiți, drept împrumut, de la Primărie. Repetăm, nu o dată a afirmat fostul primar acest lucru, care nu s-a mai întâmplat și pe care acum Primăria pare să îl fi uitat cu desăvârșire.

Cât despre gestul pro bono făcut de proiectantul Dorin Stanca, putem spune cu ușurință, dar nu și fără părere de rău, că finalitatea acestui cadou este Zero. De ce? Simplu. Nu este pentru prima dată când proprietarii primesc schițe și broșuri despre importanța reabilitării. Prin 2009, de exemplu, s-a desfășurat „Proiectul Histurban”, prin care 50 de imobile au fost „diagnosticate” cu „bolile de care suferă” (fundație deterioară, acoperiș stricat, ornamente căzute etc.). S-a tipărit o carte cu aceste probleme și au fost oferite gratuit exemplare proprietarilor. În alt proiect, prin anii 2010-2012, s-au făcut gratuit releveurile fațadelor imobilelor de pe Mețianu… Dar toate acestea nu au reușit să „motorizeze” prea mulți oameni. Căci nu e vorba că proprietarii nu înțeleg că e păcat să cadă ornamentele de pe clădiri… ci e greu să îi determini să scoată din buzunar o sumă atât de mare de bani, fără să îi ajuți defel, mai ales când au exemple din alte părți unde văd că se poate. Singurul lucru ce i-a mai determinat pe oameni să ia atitudine este această impozitare mărită de până la 500%. Într-adevăr, de atunci, am mai putut observa o mișcare. Oamenii s-au speriat și au trecut la treabă. Dar și așa, problema e pe departe de a fi rezolvată.

Cel puțin, un lucru e clar: dacă până acum proprietarii de clădiri istorice au fost tărăgănați că vor primi sprijin, acum măcar au auzit adevărul, pe față: Nu, Primăria Arad nu va acorda niciun sprijin financiar pentru reabilitarea proprietăților private, chiar dacă sunt ele clădiri istorice, sau chiar monument istoric. Singura „promisiune” pe care a făcut-o primarul Călin Bibarț a fost cea că funcționarii din Primărie lucrează la un Regulament prin care instituția va putea repara clădiri, din bugetul local, dar exclusiv în situațiile în care are în ele și municipalitatea apartamente în proprietate. Când va fi gata acest Regulament? „Sunt un om căruia nu-i place să lanseze promisiuni atunci când nu cunoaște un termen” – citat aproximativ, Călin Bibarț.