În Arad „Capitală Culturală Europeană”, filosofia este soră geamănă cu plictiseala





Despre libertate se poate vorbi mult și bine, până vin rușii peste noi – ca să folosim o expresie deja virală. Totuși, când vorbitorul e Patapievici, Liiceanu, Baconschi sau Armand Goșu, vorbim de o altă ligă. Forumul academic numit „Despre Libertate” a început ieri în Sala Ferdinand a Primăriei, primul intelectual care a deschis discuția-monolog fiind lectorul universitar Mihai Maci. M. Duțescu a pierdut avionul, astfel că după lectorul de la Oradea (născut la Arad) a urmat Teodor Baconschi, fost ambasador al României și fost redactor-șef al TVR.
E cu semnul întrebării dacă e potrivit Aradul pentru un astfel de eveniment, nefiind un oraș universitar nemaipomenit de important și cu o mare tradiție în domeniul conferințelor de acest gen. Au mai fost câteva încercări în trecut, dar majoritatea s-au dovedit a fi eșecuri lamentabile. Deci e binevenit acest Festival de Științe Umaniste sau e o pierdere de timp și bani (unii spun că tot evenimentul, cu onorarii, cazări, promovare și printarea cataloagelor informative au costat în jur de 30.000 de euro) ? E bine… fiindcă putem să ne lăudăm cu numele importante de pe afiș. Putem să le trecem pe Wikipedia, la pagina Aradului… că în rest, mai deștepți n-am devenit, decât dacă am fost și suntem istorici, filosofi, sociologi, antropologi, ori politologi. În mare parte, lor se adresează acest festival, de fapt. Foarte mulți dintre cei prezenți, joi, la Sala Ferdinand, erau studenți, iar dacă ei sunt pasionați de filosofi precum Spinoza, Patočka sau Heidegger… e posibil și probabil că au rămas cu câte ceva, deși mulți tineri păreau a fi prezenți „obligatoriu”. Pentru a fi mai accesibil maselor, poate că evenimentul ar fi fost mai interesant sub forma unui talk show, cu un moderator precum Andrei Pleșu (care a fost în planul organizatorilor, de altfel) sau Emil Hurezeanu – poate difuzat pe Digi 24 – (așa cum a fost anul trecut la Zilele Culturii Austriece – apropo… de ce nu se mai organizează și anul acesta?).
Însă deocamdată am avut parte doar de prima zi, azi și mâine anunțându-se conferințe cu capetele de afiș, Liiceanu și Patapievici. Deci nu trebuie să ne grăbim cu concluziile. Baconschi – a cărui conferință a fost, de altfel, foarte bună – revine astăzi să lanseze cartea „Facebook. Fabrica de narcisism”, la ora 16, la Librăria Scienta.
Vezi programul întreg AICI
Spicuiri din catalogul Festivalului de Științe Umaniste „Despre Libertate”:
Mihai Maci despre libertate:
„Realitatea ni se înfățișează ca un paradox: când ne lipsește, putem spune foarte clar ce anume e; când avem parte de ea, ne scapă și e subiectul unor nesfârșite redefiniri. (…) În acest timp al alegerilor – adevărate și greșite – libertatea ni se înfățișează deopotrivă ca premisă a acțiunii și subiect al meditației. Atunci când cele două coincid, istoria devine conștientă de ea însăși, iar posibilul dobândește conturul realului.”
Teodor Baconschi despre libertate:
„Libertatea, opusul sclaviei, rămâne materia primă a civilizației occidentale. Dacă la Apostolul Ioan «adevărul» e cel care eliberează, de la 1789 încoace, adevărul devine flexibil, dialectic, ba chiar dispare în disputele nesfârșite ale libertății înțelese ca negare. (…) Am negat sau ni s-a negat, prin delegație, aproape totul. Secolele post-revoluționare și-au permis orice iconoclasm, toate licențele, toate obrăzniciile metafizice, de la regicid, până la deicidul nietzscheean. Omul revoltat a rămas singurul mușteriu în prăvălia sa plină de oale sparte.”
M. Duțescu despre libertate:
„Cu mici excepții, după punerea la zid a atotputernicului discurs funcționalist și după dispariția Statului-comanditar, singurele «coduri tari» au rămas legea și banul. Dacă în prima decadă de după ’89 ambele erau destul de anemice, azi în mod evident lucrurile încep să stea ușor diferit.”
Comentariile portalului
Aha, dacă realizarilee sunt în funcție de datele dan biblie, probabil că autostrăzile se vor face până la apoca lipsă! Aia mare, sau mică, nu mai contează...
Poate nu ar strica să vă documentați ceva mai atent. Veți putea observa că procesiunile ortodoxe legate sau inspirate din viața lui Iisus (deci, inclusiv drumul crucii) (...)
Sa-mi spuna cineva de ce acesti calugari copiaza Via Dolorosa de la Romano Catolici. Biserica Ortodoxa nu are " Drumul Crucii" inclus in randuiala bisericeasca . In nici o carte de cult (...)