Proprietarii de apartamente care au închis balconul fără să respecte procedurile legale riscă, din 2026, să plătească un impozit pe clădire cu 100% mai mare. Noile prevederi legislative introduc această măsură pentru construcțiile executate fără autorizație, iar majorarea se aplică până când lucrările sunt aduse în legalitate. Avocatul Bogdan Pițigoi a explicat pentru Digi24 ce modificări intră sub incidența noilor reguli, ce sancțiuni pot primi proprietarii și care sunt pașii necesari pentru a intra în legalitate.

Potrivit specialistului, suprataxarea nu se limitează la suprafața modificată, ci vizează valoarea impozabilă a întregului apartament. „Potrivit articolului 301, alineatul (11), din Codul urbanismului, impozitul pe clădire poate fi majorat cu 100% în cazul construcțiilor realizate fără autorizație. Majorarea se aplică din momentul în care fapta este constatată de autoritatea publică locală și se menține până la obținerea autorizației de regularizare sau până la intrarea lucrării în legalitate. Această măsură fiscală nu înlătură sancțiunile prevăzute de legislația privind disciplina în construcții. Prin urmare, proprietarii care au efectuat modificări fără autorizație pot fi obligați atât să achite un impozit majorat, cât și să răspundă pentru încălcarea normelor legale. Majorarea vizează valoarea impozabilă a întregului apartament, nu doar suprafața asupra căreia s-a intervenit, cum este cazul unui balcon închis fără autorizație. Suprataxarea se aplică până când proprietarul își reglementează situația din punct de vedere legal”, a explicat avocatul Bogdan Pițigoi.

Pentru lucrările executate înainte de intrarea în vigoare a noilor prevederi, proprietarii au la dispoziție un termen de un an pentru a-și reglementa situația. „Pentru lucrările realizate fără autorizație înainte de intrarea în vigoare a noilor prevederi, Codul urbanismului stabilește un termen de un an în care proprietarii își pot reglementa situația. Modificările neautorizate puteau atrage sancțiuni și în baza legislației anterioare. Noutatea o reprezintă introducerea majorării cu 100% a impozitului pe clădire, măsură care nu era prevăzută anterior în această formă”, a adăugat specialistul.

Închiderea balconului nu poate fi făcută fără verificarea regulilor privind aspectul exterior al imobilului și fără a ține cont de eventualele efecte asupra structurii de rezistență. În funcție de natura intervenției și de condițiile prevăzute de lege, poate fi suficientă o notificare adresată primăriei sau poate fi necesară obținerea unei autorizații de construire. Proprietarii trebuie să verifice și regulile asociației de proprietari, în special pe cele referitoare la păstrarea unui aspect unitar al fațadei. În anumite cazuri, soluția poate presupune realizarea unui proiect tehnic comun pentru închiderea balcoanelor.

De asemenea, lucrările nu trebuie să schimbe conturul exterior existent. Montarea unor geamuri care depășesc cu 10 centimetri limita balconului, de exemplu, poate modifica aspectul fațadei și poate încălca normele aplicabile. O alternativă ar putea fi instalarea unui sistem de sticlă glisantă, păstrat în limitele structurii existente. Înainte de începerea lucrărilor, proprietarii sunt sfătuiți să solicite informații de la primărie cu privire la documentele, avizele și autorizațiile necesare. Nerespectarea cerințelor poate atrage sancțiuni, iar asociația de proprietari poate cere în instanță readucerea fațadei la forma inițială, în condițiile legii, potrivit explicațiilor oferite pentru Digi24.ro.

O situație distinctă este cea în care balconul nu este doar închis, ci și unit cu sufrageria prin modificarea compartimentării apartamentului. În timp ce unele intervenții asupra fațadei pot beneficia, în anumite condiții, de o procedură simplificată, unirea celor două spații prin desființarea peretelui despărțitor necesită o analiză tehnică prealabilă. Articolul 294 din Codul urbanismului prevede posibilitatea ca anumite lucrări să fie realizate pe baza notificării autorității locale, fără autorizație de construire, însă aplicarea acestei proceduri depinde de natura intervenției și de îndeplinirea condițiilor legale.

Dacă peretele care urmează să fie demolat are un rol în structura de rezistență, intervenția poate afecta siguranța clădirii și poate necesita autorizație de construire. Într-o asemenea situație, simpla notificare a primăriei nu este suficientă. Proprietarul trebuie să apeleze la specialiști pentru a stabili dacă lucrarea poate fi realizată în siguranță și ce documente sunt necesare.

„Printre documentele importante se numără releveul apartamentului și expertiza tehnică structurală. Releveul prezintă configurația și dimensiunile locuinței, în timp ce expertiza, realizată de un expert tehnic atestat, evaluează peretele care urmează să fie desființat și stabilește dacă intervenția poate afecta structura de rezistență a clădirii. În funcție de concluziile expertizei, proprietarul poate continua demersurile pentru obținerea avizelor și a autorizației de construire, dacă acestea sunt cerute de lege. Lucrările trebuie începute numai după îndeplinirea cerințelor legale aplicabile. Proprietarii care fac modificări fără autorizațiile necesare riscă amenzi, majorarea impozitului pe clădire și, în anumite situații, obligația de a desființa lucrările executate ilegal și de a readuce apartamentul la starea inițială”, a precizat avocatul Bogdan Pițigoi.

Modificările făcute fără respectarea procedurilor pot crea probleme și atunci când proprietarul decide să vândă apartamentul. Dacă împărțirea interioară a locuinței nu mai corespunde schiței cadastrale înregistrate oficial, tranzacția poate fi îngreunată, mai ales în cazul cumpărătorilor care apelează la un credit ipotecar. Pentru ca documentele să reflecte configurația reală a apartamentului, proprietarul trebuie să parcurgă procedurile necesare pentru reglementarea lucrărilor și, după caz, pentru actualizarea documentației cadastrale, a concluzionat sursa citată.