Nu știu ce calități deosebite au politicienii de se schimbă radical odată ce partidul din care fac parte este la putere sau în opoziție. Că nu-i ușor să fii, când deștept nevoie mare, când mut și preocupat ca un președinte. Când sunt la putere, bieții de ei fac tot, dar absolut tot ce-i omenește posibil să rezolve gravele probleme lăsate de predecesori, iar când ajung în opoziție imediat știu nu doar ce și cum trebuie făcut, dar și cine-i vinovat pentru că nu se face. Cât au fost la putere n-au știut…  Sigur, în aceste condiții ar mai fi de spus câte ceva despre bun simț, dar de unde nu-i, nici bunul Dumnezeu nu poate lua.

Mihai Fifor, bunăoară, se arată, acum, revoltat de-a dreptul, de mizeria politico-administrativă care a provocat practic incendiul de la Spitalul din Constanța în care au murit, din păcate, șapte oameni. Mai mult, după ce îi face „criminali” pe cei ce guvernează acum țara, domnul Fifor prezintă și motivația: „12 incendii și zeci de decese în spitalele de la Piatra Neamț, Spitalul de Psihiatrie Socola, Matei Balș și, acum, Spitalul de Boli Infecțioase Constanța- toate în guvernarea Dreptei”. Lăsăm aritmetica de-o parte, pentru că oricum e greu de înțeles cum i-au ieșit 12 incendii la cele 4 spitale menționate, dar nu putem trece peste enumerarea vinovaților. Adică, doar „Miniștrii PNL și USR ai Sănătății, Tătaru, Voiculescu și Mihăilă, plus premierul Cîțu” sunt vinovați și criminali? Evident că nu, iar domnul Fifor știe foarte bine asta, pentru că nu-i prost. Mai ales că, înainte de a fi deputat în opoziție, domnia sa nu a fost pustnic prin Valea Fetii sau Brazii. Nici vorbă. Domnia sa a consumat două mandate de senator, deci are suficiente informații despre cele ce se întâmplă cu adevărat în România, cel puțin din 2012 încoace. Mai mult, în perioada de maximă putere a pușcăriașului Dragnea, domnul Fifor a tot gravitat în jurul acestuia și a fost răsplătit cu funcții în guvern, fiind pentru câteva zile chiar prim-ministru (despre poziționarea sa la umbra poalelor Vioricăi Dăncilă, nu mai spun nimic). Așadar, avea de unde afla că nici sub strălucita guvernare a partidului din care face parte domnia sa nu s-a făcut absolut nimic pentru a se îmbunătăți situația din spitale, pentru a se asigura măcar securitatea bolnavilor. Doar că și domnul Fifor a vrut să pară deștept, aruncând toată mizeria în ograda partidelor care guvernează acum, sugerând că PSD nu are nicio vină (of, Colectiv!). Dragii de ei imaculați și îngerași, cum nu sunt ei vinovați de nicio nenorocire din țara asta! Alții sunt vinovați. Totdeauna alții, totdeauna ceilalți. Asta, despre „pesediști”. Despre ceilalți, numai de bine: dragii de ei imaculați și îngerași, cum nu sunt ei vinovați de nicio nenorocire din țara asta! Alții sunt vinovați. Totdeauna alții, totdeauna ceilalți.

Mihai Fifor, pe vremea când, de la umbra Vioricăi Dăncilă nu vedea ce trebuie făcut în România

Președintele Consiliului județean Arad, domnul Iustin Cionca nu putea să nu intervină cumva după nenorocirea de la Constanța (o fi simțind că urmează și în Arad vreo nenorocire ca aceea de la Constanța?). Pentru că și domnia sa este „proprietarul” unor spitale în care oricând se poate produce o nenorocire. O recunoaște, indirect, chiar domnul Cionca atunci când acuză că sunt foarte scumpe avizele de la ISU. Spre deosebire de domnul Fifor, care a postat doar niște generalități semi-adevărate, ca să se afle în treabă, președintele CJA a prezentat (evident, tot pe facebook, platformă ce tinde să devină singurul canal oficial de comunicare cu cetățenii) pe larg starea spitalelor arădene. De fapt, nu starea spitalelor, ci scuza oficială pentru o viitoare nenorocire ce s-ar putea întâmpla în spitalele din Arad. Desigur, în opinia președintelui CJA, de vină este guvernul care a „trecut spitalele în administrarea autorităților locale”, evident, altul decât al PNL. Apoi, evident, lipsa fondurilor și așa mai departe (tare lung scrie Andrei…).

Minciuni – mă rog, adevăruri spuse pe jumătate – și scuze penibile. Niciunul nu spune un cuvânt despre numirea managerilor, a directorilor Direcției de Sănătate Publică (DSP) sau a comandantului ISU. Toate partidele care s-au perindat la putere și-au pus oamenii la conducerea spitalelor și a deconcentratelor (între care DSP și ISU), evident, „numai pe criterii de competență”. De fapt, fiecare și-a pus acolo câte un om de paie, care, chiar competent fiind, nu avea cum să ia decizii manageriale conforme cu situația reală. Așa se face că, dacă era nevoie să se suplimenteze paturile din spitale, se suplimentau chiar dacă prin asta creștea riscul supra încărcării rețelei electrice (deci, creștea riscul unor incendii), chiar dacă nu se asigura minimul de spațiu necesar bolnavilor și așa mai departe. Managerii, chiar dacă știau asta, nu se puteau opune pentru că ar fi fost schimbați cu alții (evident, „numai pe criterii de competență”). Dacă directorul DSP nu ar fi dat autorizații de funcționare pentru spitalele arădene, ar fi fost schimbat cu altul, mai…competent. Așa că, s-au dat – și nu de azi, de ieri, ci de vreo 20 de ani – dar nu oricum, ci cu un plan de conformare, cu termene, totul ca la carte. Doar că, iarăși a intervenit politicul care a făcut presiuni ca termenele să fie prelungite până dincolo de calendele grecești. Desigur, nici până azi nu s-a făcut mai nimic din cele cuprinse în planul de conformare sub rezerva căruia au fost date autorizațiile de funcționare, iar acum, președintele spitalelor arădene, pardon, președintele Consiliuilui județean, se plânge că nu sunt bani. Iar directorul DSP, în loc să retragă autorizațiile de funcționare, face ședințe în care analizează numai el și șeful său Cionca știu ce. Dacă în urmă cu 15 ani, cu 10 ani sau măcar cu 5 ani, DSP ar fi avut curajul să facă verificări adevărate în spitale și mai ales să ia măsuri, acum nu ar mai fi fost nevoie să piardă vreme cu analize sterile, iar președintele Cionca și-ar fi putut vedea liniștit de CJA.

Dacă managerii spitalelor nu ar fi fost numiți așa cum au fost și sunt numiți, și dacă ar fi fost lăsați să lucreze, nu s-ar fi ajuns aici. Poate unele ar fi fost închise pentru o vreme, poate altele ar fi fost închise definitiv și, strânși cu ușa, politicienii ar fi renunțat la asfaltări inutile pentru a face spitale conforme și sigure.

Numai că politicul nu a vrut să scape din mâini această mină de aur care stă în spatele cuvântului „sănătate”. Mina de aur este reprezentată de achizițiile de tot felul, de licitații pentru „reabilitări”, „reparații”, „îmbunătățiri” și altele de acest fel. Ei bine, astea toate înseamnă bani mulți care nu puteau fi lăsați la cheremul unor manageri. Păi, ce știu ei? Dacă, Doamne ferește!, câștigă licitația o altă firmă decât cea care trebuie? Dacă, Doamne ferește!, managerul nesupravegheat politic găsește vreo firmă care strică piața cu alte prețuri?

Vă mai amintiți că în Arad exista o secție de radioterapie, unde erau tratați foarte mulți bolnavi de cancer? Vechea clădire în care a funcționat mulți ani a fost retrocedată (în niște condiții… politice), iar secția a fost mutată în curtea fostului Spital municipal. Spațiul trebuia, desigur, renovat, iar aici a intervenit fostul președinte CJA, penalul Ioțcu. O lucrare pe care orice echipă onestă de zugravi o făcea cu 2-3 mii de euro (maxim!), plus materialele, a fost atribuită pentru 100 de mii de euro! Era o firmă prietenă cu Ioțcu, deci au fost bani… Dar, Ioțcu voia mai mult, așa că a făcut tot ce i-a stat în puteri și a lăsat secția fără aparatură. Secția s-a închis, pentru că amintitul penal voia să investească (el, personal) într-o secție de radioterapie privată și nu avea nevoie de concurență. Și uite așa, Aradul a rămas fără radioterapie. În schimb a rămas cu spitale nesigure, neavizate de ISU și neautorizate de DSP (câtă vreme planul de conformare nu a fost respectat se poate spune că spitalele nu funcționează conform autorizării, nu-i așa, domnule președinte?).

Să nu uităm ISU. Pentru deschiderea unei langoșerii ai nevoie de aviz de la ISU pe care dacă n-o ai, nu poți pune aluatul la dospit. În schimb, spitalele pot funcționa fără un astfel de aviz… La fel și școlile sau grădinițele. Iar domnul președinte Cionca plânge și suspină că nu are bani. În schimb are bani pentru drumuri, că drumurile sunt mai importante decât spitalele și școlile și grădinițele… Siguranța firmelor ce construiesc drumuri este mai importantă decât siguranța bolnavilor internați sau a elevilor, nu-i așa?

Din păcate, nu vom scăpa nici repede, nici ușor de acești politicieni și de năravurile lor. Îi vom avea pe cap încă mulți ani și le vom suporta toate minciunile și fărădelegile. Deși președintele Iohannis a recunoscut eșecul în întregul său, încă nu s-a ajuns până acolo încât să putem da cu ei de pământ, cum se spune. Vor mai trece câteva cicluri electorale, vom mai arde prin spitale sau cluburi, vom sărăci și mai mult ca să se poate ei îmbogăți, le vom da puterea, pe rând, când unora, când altora, până va veni vremea potrivită să-i scoatem din tot ce înseamnă viață publică. Deocamdată, ei au făcut din politică o mizerie în care oamenii onești și valoroși nu mai vor să intre. Deocamdată dau vina unii pe alții pentru tot ce se întâmplă rău în țară. Va veni însă vremea când, de îmbuibați ce vor fi, vor da vina pe noi…