De mai bine de o oră stau cu laptopul în brațe și mă gândesc ce să scriu. Sau cum să scriu. Am privit la televizor meciul dintre UTA și Csikszereda, meci disputat în orașul Miercurea Ciuc, din secuime. Personal, aveam mari emoții înainte privitor la ceea ce s-ar putea întâmpla. Chiar vorbeam în urmă cu câteva zile cu Gyuszi Balint, antrenorul arădenilor, despre echipa din Ciuc. Prezentarea lui m-a făcut să-mi crească îngrijorarea.

Știam de Csikszereda tot de la televizor. Am văzut egalul lor cu „U” după un meci pe care l-au dominat copios; am văzut și victoria lor cu Rapid; dar țin minte și prima repriză a ciucanilor de la Arad, o repriză încheiată la egalitate. Pe lângă toate astea, Balint mai spunea că s-au întărit în iarnă.

Dar ceea ce am văzut în seara asta nu doar că mi-a depășit așteptările, m-a făcut să nu înțeleg nimic. Mă uitam la meci cam tot așa cum se uitau fundașii Csikszeredei. Ei erau spectatori din teren, eu eram telespectator. Nici nu e prea mare diferența. Nu astăzi…

Nu știu toate detaliile pregătirii din Antalya, dar e vorba aia că oameni suntem. UTA a fost inumană. Fotbaliștii Bătrânei Doamne au părut în această seară a fi roboți, iar mișcările lor pe teren păreau a fi generate de o telecomandă. Totul a decurs perfect. UTA a marcat de șase ori pe terenul unei echipe care nu a pierdut nici un meci „acasă”! Și a făcut-o cu clasă. Florin Ilie a marcat cu capul după o săritură care mi-a adus aminte de Kobe Bryant. A fost ca un slam dunk. Apoi, Oroian și Tomozei au paralizat flancul stâng al ciucanilor și Romario Moise era să-i rupă capul fundașului advers, mingea poposind în plasă. La golul al treilea, devierile din fața careului au fost prea subtile pentru ciucani ca să realizeze că Ioniță scapă singur cu Gyenge. Și a scăpat, după care a trimis tare în colțul din dreapta acestuia. Nu a ratat, nici nu avea cum, pentru că UTA nu a ratat nimic astăzi la Miercurea Ciuc.

Era pauză și Csikszereda părea lovită de virus. Sunt la modă glumele cu Coronavirus, deși nu mai pare o glumă. Ăștia cu care juca UTA parcă erau pe Ciucvirus. Deh, nu toți își permit Corona…

S-a încheiat pauza și mă așteptam la niște schimbări. Nu, nu de jucători, ci de atitudine în joc. UTA juca contra vântului, dar la cum s-a mișcat astăzi, nu o dobora nici Katrina. Și uite așa, contra vântului, i-a mișcat Romario mingea lui Melinte, iar acesta a dat în ea cu așa ură de zici că i-a bătut nevasta. Gyengye, ca și mine, el spectator, eu telespectator. Mai și zicea comentatorul că șutul nu a fost prea puternic. M-am uitat la reluare și chiar și acolo părea mai tare decât primul serviciu al lui Halep. Da, încet, încet ajungem și la tenis, pentru că la 6-0 te gândești că poate au schimbat sportul. Dar până la 6-0, a fost golul al cincilea. Fabulos gol. Exterior al lui Simo Roumpullaku spre Romario Moise, preluare a acestuia cu exteriorul, pasă cu exteriorul spre Buhăcianu care, și el, a tras la poartă tot cu exteriorul în interiorul plasei laterale. Au fost atâtea exterioare de ne-am exteriorizat cu toții.

Golul al șaselea l-a avut pe Buhăcianu în postura de servant. A dat o „gaură” perfectă pentru Miculescu care chiar a tras moale, dar cu precizie de ceas elvețian, din ăla de poartă Federer, și mingea a lovit bara și a intrat în poartă. Gyengye s-a culcat, dar asta deja nu mai e știre, că el oricum a părut că a dormit tot meciul….

Este o victorie care ne-a încântat pe noi, cei care ținem cu UTA, care ne dă speranțe uriașe pentru ceea ce ne așteaptă în această primăvară, dar totodată este și o victorie care să sperie adversarele. Să laud pe cineva? Nu aș putea să fac asta. Laud toată echipa, chiar și rezervele pentru răbdarea pe care au avut-o să tot numere golurile. Da, îl mai laud o dată pe Gyuszi Balint și o voi tot face, pentru că omul acesta chiar face. Și face bine ceea ce face. La final el i-a dedicat victoria lui Bogdan Apostu, co-creatorul acestei echipe care pare tot mai frumoasă.

Dar, ca unul care am văzut mult fotbal, nu foarte, foarte mult că nu sunt vreun tarabostes, nu i-am prins jucând pe Petschovski sau Metskas, dar nu e vina mea, închei cu un sfat. A fost un „restart” perfect. Chiar mai mult ca perfect. Dar e gata. S-a dus… Acum cel mai bine e ca fiecare jucător, antrenor, oricine din club, să dea „shut down”, să vină acasă și să dea „play” pentru meciul cu Ripensia. Apoi, pas cu pas, că drumu-i lung și încă-i greu.

Nu mă pot abține: Felicitări, UTA! La mulți ani, Sofiane Jebari!

FK Csikszereda– UTA Arad 0–6 (0–3)

Goluri: Ilie (11.), Moise (33.), Ioniță (43.), Melinte (54.), Buhăcianu (58.), Miculescu (74.).

FK: Gyenge – Majzik, Csonka, Incidisz, Marrone – Csürös, Kálmán (Pál, 64.) – Erdei, Pintér, Bajkó (Bauza, 46.) – Schieb (Magyari, 46.). Antrenor: Valentin Suciu.

UTA: Iacob – Tomozei, Ilie, Melinte, Simo Roumpulakou – Romario Moise, Isac – Oroian (Miculescu, 57.), Ioniţă (Rus, 65.), Bustea – Buhăcianu (Jebari, 81.). Antrenor: Gyuszi Balint.

SURSA FOTO: szekelyhon.ro

Declarația lui Gyuszi Balint de la finalul jocului:

„Vreau să încep prin a-mi felicita băieții. Am reușit să interpretăm foarte bine acest prim joc despre care spuneam înainte că se anunța foarte dificil. Punctele sunt foarte importante dar mă bucură și scorul, mă bucură că am fost eficienți și pragmatici și că am avut o organizare defensivă bună. Sunt pași înainte din punct de vedere colectiv, încă o dată îi felicit pe băieți. Dar rămânem modești, nu ne culcăm pe o ureche, deși am realizat un pas important, ne concentrăm de acum pe ce avem de făcut sâmbătă, la meciul cu Ripensia. Vreau să-i dedic această victorie lui Bogdan Apostu, se știe că a avut și are un rol foarte important în tot ce s-a întâmplat din vară încoace, și sunt convins că vor mai urma pași pentru dezvoltare, din toate punctele de vedere”.