joi, 28 martie, 2024

Special Arad Logo

    Franchet D’Esperey – strateg militar, diplomat și prieten al Aradului

    de - | 18 martie 2016, 12:43 PM | Contributors

    6

    Nu știu câți au măcinat scriptele istoriografiei locale, însă spre sfârșitul Marelui Război (1914-1918/1919), un mareșal francez pe nume Franchet D’esperey a modificat paradigma în zona de vest a României de astăzi, la Arad implicându-se numaidecât în schimbarea puterii administrative, în locul  decidenților maghiari fiind numiți doar români. Din analele istoriei locale aflăm că gen. Berthelot s-a confruntat cu un relativ fiasco în pivința dezideratelor sale de a reforma sistemul politic de peste Mureș, în Crișana. În Banat, generalul a reușit să genereze reforme politice, însă la Arad situația era cu totul deosebită. Ultimul mare oraș din vestul românesc era situat permanent în ocheanul politico-militar al Budapestei.

    Aradul era un punct strategic aflat la jumătatea teritoriului estic al Imperiului Austro-Ungar.

    Odată cu vizita misiunii militare franceze conduse de generalul Berthelot, garnizoana maghiară a organizat o puternică rezistență pe Bulevardul Aradului. (În zona str. V. Alecsandri) Atacul s-a soldat cu schimburi de focuri în urma cărora au decedat mulți arădeni. S-a tras și asupra mașinii care-l transporta pe generalul francez. Din câte ne relatează istoria, în holul Gării, generalul Berthelot a dat un telefon pentru a cere trimiterea unor contingente militare în Arad.

    Legat de faimosul general Berthelot, există un film-reportaj despre vizita pe care a efectuat-o la 24 mai 1927 la Arad. Iosif Bertok, un regizor timișorean, s-a ocupat de filmarea acestui eveniment inedit pentru Arad. Materialul există pe undeva…însă până acum nu s-a interesat nimeni de el.

    Revenind la istorie, în următoarele 7 luni maghiarii s-au văzut putere discreționară, operând o serie de asasinate și teroare publică pe raza județului Arad. Francezii păreau a fi prea slabi pentru a stârpi opresiunile armatei maghiare. Bineînțeles, această dezamăgire n-a ținut mult timp. Astfel că la începutul lunii iulie, 1919, în Arad sosește mareşalul Franchet d’Esperey, comandantul armatelor aliate de Est, care a pus capăt situaţiei anevoioase a comunității române din Arad.

    Franchet d’Esperey a fost un general francez în timpul Marelui Război. S-a născut în Mostaganem, azi Algeria şi a fost fiul unui ofiţer de cavalerie din Chasseurs d’Afrique. A fost educat la Ecole Speciale Militaire de Saint-Cyr, de unde a absolvit în 1876.
    Un eveniment fără precedent pentru orașul nostru a fost când primarul Sarcany i-a întins mâna lui D’esperey, prezentându-se în felul următor: “Maire hongrois d’Arad” adică “Primarul maghiar al Aradului. Spre surprinderea tuturor, mareşalul şi-a retras mâna rapid, spunând următoarele: „Aradul este oraș românesc, noi suntem aici în România, unde nu recunosc nici primar, nici prefect maghiar, ci numai autoritate românească“. – din presa vremii –
    După ce francezii și-au celebrat pe 14 iulie „Ziua Naţională“, a doua zi unul dintre coloneii francezi, desemnat de mareşalul D’esperey , a predat Cheile oraşului în mâinile noilor autorităţi Româneşti. După acest gest istoric, trupele franceze au părăsit minicipiul Arad, lăsând în urma lor o autoritate românească completă și solidă, cu Ion Robu primar, dr. Iustin Marşieu ca prefect al judeţului, iar dr. Romul Veliciu ca prefect al municipiului.
    Iată ordinea cronologică a primarilor din perioada interbelică, pentru a observa reforma instituită la nivelul conducerii administrative: Varjassy Lajos 1905 – 1918, Green Nandor 1919, Dr. Ioan Robu 1919 – 1926, Dr. Ștefan Anghel 1926 – 1927, Dr. Ioan Robu 1927- 1928, Dr. Cornel Luțai 1928 – 1931, Dr. Cornel Radu 1931 1932, Dr. Alexa Botioc 1832 – 1933 etc.

    Adrian Sereș

     

    Urmărește Special Arad și pe Google News, Twitter, LinkedIn și Instagram!

    Distribuie articolul

    Comentarii

    1. Primari: Varrjassy (1905-1918), Green (1919), Robu (1919-1926) cine o fi primarul ala SARCANY, cu care nu dadea nimeni mana?
      Armata 11 coloniala franceza, condusa de generalul Leon Farret, care se intorcea din Macedonia unde i-a batut pe bulgari a primit ordinul sa ocupe Banatul, datorita faptului ca sarbii au ocupat complet regiunea.
      Din decembrie 1918 pana in iulie 1919 in Arad a fost Regimentul 1 Vanatori Algerieni iar in Aradul Nou Regimentul 1 Spahii Marocani.

      +10 voturi
      +1
      -1
      • Cu trupele franceze aveți dreptate, însă lista cu primarii este inexactă: într-adevăr ultimul primar care a reprezentat statul maghiar la Arad a fost Dr. Sárkány Ferenc.
        Pentru un timp scurt, cum vă dați seama, iar după mărturiile echilibrate ale vremii, predarea, după preluarea, în mai 1919, controlului orașului de la francezi de către armata română, a decurs fără incidente. Sárkány, desigur, se considera maghiar, în măsura în care făcea parte din comunitatea evreiască a orașului de limbă maghiară dar nu atât de naționalist încât să spună formula invocată în text.
        De altfel și vizita scandaloasă generalului Berthelot la Arad pare exagerată, prezentând doar materialul apărut în presa românească a timpului care avea un ton foarte războinic și departe de fapte.
        Trebuie să se înțeleagă, lucrurile nu erau foarte clare încă, granițele se aflau în mișcare, însă din populația de 65.000 ai Aradului cam 40 de mii se declarau unguri, deci din această perspectivă ei se credeau îndreptățiți să creadă că formează majoritatea.

        +3 voturi
        +1
        -1
          • Da, într-adevăr, au fost. Însă nici pe departe atâtea câte vehicula presa vremii. A doua zi după vizita lui Berthelot, Românul vorbea de peste douăzeci de victime, însă în zilele următoare dăsea știri doar despre răniți.
            Curios, ziarul, deși prezintă pe larg evenimentele de la vizita lui Berthelot, nu prea pomenește de armata sârbă, aflată atunci la sud de Mureș. Sârbii, cupă cum se știe, au intrat într-un conflict deschis cu românii, părțile amândouă având pretenții pentru întreg Banatul. Armata sârbă s-a retras din Banatul devenit ulterior românesc cu capitala la Timișoara doar în vara următoare (1919)la presiunea francezilor, acceptând greu împărțirea între trei țări a Banatului.

            +2 voturi
            +1
            -1
            • Corect spus, de mentionat ca împărțirea între trei țări a Banatului nu s-a terminat in iunie 1920 odata cu Trianon ci in 1924 cand 6 localitati (inclusiv Jimbolia)au trecut de la Regatul Sarbilor, Croatilor si Slovenilor la Romania.

              +2 voturi
              +1
              -1

    Lasa un raspuns pentru E. Nola

    5 + 2 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.