Agenţia de evaluare financiară Fitch a reconfirmat ratingul suveran al României la nivelul „BBB minus”, cu perspectivă negativă, se arată într-un comunicat oficial.

Ministerul Finanţelor a transmis că decizia este susţinută de statutul României de membru al Uniunii Europene, de intrările de capital provenite din fondurile europene care sprijină convergenţa reală a veniturilor şi finanţarea externă, dar şi de evoluţia pozitivă a PIB-ului pe cap de locuitor şi a indicatorilor de guvernanţă, aflaţi peste nivelul altor state din aceeaşi categorie de rating („BBB”).

Totuşi, perspectiva negativă reflectă, în opinia agenţiei, deteriorarea semnificativă a finanţelor publice, evidenţiată de deficitul fiscal ridicat şi de creşterea rapidă a datoriei publice ca procent din PIB.

Fitch a subliniat că menţinerea ratingului este rezultatul unui echilibru între punctele forte – apartenenţa la UE şi accesul la fonduri europene – şi vulnerabilităţile României: deficite bugetare şi de cont curent mari şi persistente, creşterea accelerată a datoriei publice, polarizarea politică şi nivelul încă ridicat al datoriei externe.

„Decizia Fitch, într-un context fiscal şi bugetar sensibil, reconfirmă încrederea în măsurile şi planurile Guvernului României – atât pentru respectarea angajamentelor de consolidare fiscală faţă de partenerii externi, cât şi pentru asigurarea sustenabilităţii finanţelor publice”, a declarat ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare.

Prognoze economice

Conform evaluării Fitch, economia României este aşteptată să crească cu 0,7% în 2025, un nivel similar celui din 2024, iar ritmul de creştere să se accelereze la 1,2% în 2026 şi 2027, susţinut de fondurile europene şi de redresarea economiei din zona euro.

În ceea ce priveşte datoria publică, agenţia prognozează că aceasta va ajunge la 55% din PIB la finalul lui 2025, la 63,4% în 2027, iar până în 2029 ar putea urca la 70% din PIB.

Factori de îmbunătăţire a ratingului

Fitch a menţionat câteva elemente care ar putea duce la o revizuire pozitivă a calificativului:

• consolidarea fiscală constantă şi reducerea deficitului bugetar;

• scăderea datoriei publice ca pondere în PIB;

• îmbunătăţirea contului curent prin reducerea datoriei externe şi diminuarea riscurilor de finanţare externă.

Riscuri de înrăutăţire

Pe de altă parte, ratingul României ar putea fi afectat negativ în cazul în care nu se realizează o consolidare fiscală suficientă pe termen mediu, dacă raportul datorie publică/PIB creşte semnificativ sau dacă politicile publice îşi pierd credibilitatea, afectând stabilitatea macroeconomică şi lichiditatea externă în contextul deficitelor gemene excesive.

Ministerul Finanţelor subliniază că „menţinerea calificativului investment grade este crucială pentru România, în condiţiile presiunilor fiscale şi bugetare ridicate. Acest rating influenţează direct costurile de finanţare pe pieţele interne şi internaţionale, precum şi interesul investitorilor pentru achiziţionarea titlurilor de stat româneşti”.

Citește și: Summitul Trump – Putin din Alaska s-a încheiat fără vreun rezultat concret privind Ucraina. Președintele SUA îl îndeamnă pe Zelenski să „încheie un acord”