Cred că printre puținele domenii unde nu stăm deloc rău, chiar ocupăm unul dintre primele locuri pe plan mondial este umorul.

Umorul, precum sportul, are multiple forme, noi, cei de pe aici, la marginile Europei, suntem în mod sigur campioni mondiali la cel putin două: la bășcălie și la haz de necaz.

Stăm mai prost la autoironie, poate de aceea n-am văzut nici acum pădurea de copaci.

Nici n-a trecut bine manifestația înăbușită în gaze și jeturi de apă, Facebookul s-a umplut de imagini trucate care făceau mișto de jandarmi si de cei care i-au asmuțit asupra românilor aflați în concediu la demonstrație.

Ilustrez textul de față cu câteva mai reușite, inclusiv cu cea care a dat titlul, pornind de la ideea că FB-ul este un spațiu public, preluarea imaginilor de acolo fiind liberă.

Prinși în febra postărilor pro și contra – pe lânga bășcălia la adresa jandarmilor și a celor care au stat în spatele acțiunii, există o vastă literatură ilustrată pe Facebook și despre tabăra considerată adversă, în frunte cu mult prea încetinitul președinte Johannis –, românii n-au acordat mare atenție mișcărilor diplomatice din acele zile, au trecut chiar cu vederea întâlnirea de marți, 14 August, a prim-ministrului cu o delegație a Congresului american.

Oricum, era cam evident că americanii n-au venit să le reproșeze guvernanților folosirea gazului în Piață Victoriei, nici pentru a se desfăta cu engleza Vioricăi Dăncilă, în consecință americanii au plecat cum au venit, fără urmă și urmări vizibile.

Totuși, nimeni nu se întreabă ce căutau americanii la Viorica Dăncilă, cea care a și pomenit ceva de hidrocarburi, tocmai în zilele în care gazul era risipit prin Piața Victoriei?

O întrebare cu sens, însă lipsită de umor, se pare, nemaivorbind de faptul știut de tot românul că prim-ministrul oricum nu ar putea răspunde iar cel care ar putea nu o va face nici de-al dracului.

Da, Liviu Dragnea știe precis că nu poate face ce vrea muschii săi fără să aibă cel puțin un ochi închis din partea americană.

Spre deosebire de Ungaria, unde Orbán trebuie să se legimimizeze în fața germanilor, nu degeaba fac ei acum o uzina BMW la Debrețin, după cele Audi și Mercedes mai spre centrul și vestul țării, noi am mizat de la început pe americani, chiar dacă unii din conducere – vezi declarațiile lui Fifor despre rachete – habar n-au ce înseamnă asta.

Suntem noi membrii UE, dar înainte de toate suntem parteneri strategici NATO iar scutul de la Deveselu nu este ceva cu care te joci de-a baba oarba.

Și chiar dacă se declară de stânga, PSD-ul lui Dragnea este mult mai aproape de dreapta lui Trump decât Viktor Orbán, cel care se declară de dreapta, dar îi zămbește galeș lui Putin, cel care, e drept, nu e nici de stânga, nici de dreapta, el este președintele Rusiei și cu asta basta!

A Rusiei care este cum este, dar deocamdată deține controlul energetic cu gaze a Uniunii Europene, Gazpromul furnizând energia prin gaz spre toate țările mai importante ale UE, în frunte cu Germania și Italia.

SUA stie foarte bine că până când uniunea depinde de gazul rusesc nu poate fi vorba de independență strategică si de colaborare de la egal la egal cu Rusia.

Drept urmare de ani de zile se lucrează la surse alternative, inclusiv din SUA, însă decisiv ar fi coridorul de sud din Marea Caspică, pornind din Azerbaidjan, cu o ramificație care colectează și niscaiva gaz din Marea Neagră și care ajunge prin Bulgaria și Ungaria până în Austria, unde unindu-se cu cel care vine prin Georgia, Turcia, Grecia, Albania si Italia, ar crea cel mai mare nod de gaze naturale ale UE la Baumgarten.

Nu-i de mirare că rușii fac tot posibilul să submineze acest proiect, fiind foarte prezenți în Italia, încercând să creeze acolo o breșă în armonia euro-atlantică.

Presa noastră de satiră și umor, respectiv cioace cu vedete de doi bani a trecut fără să scoată o vorbă și pe lângă o știre din februarie din care puteam afla că o firmă românească de gaze – de stat pe deasupra – Transgaz a semnat un acord de trei sute de milioane cu BERD tocmai pentru a prelua administrarea acestui coridor numit în cercurile specialiștilor BRUA (Bulgaria, România, Ungaria, Austria).

Revenind la vizita congresmenilor americani la Viorica Dăncilă, oamenii aceia calificați pentru munca de contraspionaj au trecut prin toate țările vizate, venind în România direct din Azerbaidjan, dorind să se asigure că aici la București toate sunt în regulă, având în vedere mai ales defecțiunea italiană.

În regulă cu privire la conducta de gaze, să fim înțeleși, nu la gazele împrăștiate prin Piața Victoriei. Nu-i interesa de fel de unde sunt acele gaze, în schimb, așa cum a dat de înțeles, întors acasă,  într-un interviu, șeful delegației, problema e în Italia unde influența rusească blochează efectiv proiectul.

Cu alte cuvinte, Dragnea poate să stea linistit atâta vreme cât Transgaz si serviciile românesti vor lucra pentru americani, pe aceștia nu-i va interesa de fel la ce și cum folosim noi gazele, inclusiv cele lacrimogene.

Altfel spus, având în vedere că suntem din nou într-un week-end prelungit – nimeni nu înțelege de ce n-au fixat diasporenii demonstrația pe 15, să aibă cinci zile, nu trei la dispoziție – și nimeni nu se omoară cu știrile și explicațiile cu adevărat importante, e bine să stabilim: nemții lui Klaus n-au treabă în această afacere, ei fiind cei mai dependenți de gazul lui Putin iar americanii nu se bagă pentru că interesul lor strategic este mai important decât modul în care Dragnea et co asigură gazul necesar până la lacrimă pentru români.

Sau și mai limpede: dacă noi nu reușim să ne impunem punctul de vedere, așteptăm degeaba ca SUA sau UE să ne sară în ajutor împotriva celor care ne consideră deocamdată o simplă masă de manevră!