vineri, 29 martie, 2024

Special Arad Logo

    Enola Day – Cine să vină de Crăciun, Moș Gerilă sau Moș Crăcilă?

    de Lajos Notaros | 2 decembrie 2021, 9:12 AM | Opinii | Recomandările editorilor

    7

    Sunt două apropouri care mă împing spre o temă deosebit de sensibilă.
    Tema se referă la modul în care ne raportăm la celălalt atunci când sărbătorește, apropoul cel dintâi fiind evident: a început luna Decembrie, ultima lună a anului, numită a cadourilor pe vremea în care primeam viața drept cadou din partea tovarășilor, iar mai nou pomenită și a sărbătorilor de iarnă, asta ca să nu o numim a cumpărăturilor fără rost.

    De vreo treizeci de ani începe cu Ziua Națională a României, prilej ca să ne amintim de tot felul de lucruri mai mult sau mai puțin plăcute. Depinde unde, când și ce facem de 1 Decembrie, având în vedere că un sfert dintre români stau de o vreme bună mai mult dincolo de granițele țării. Nemaivorbind de cei care stau între, dar vorbesc în familie altă limbă decât cea românească. Al doilea apropou se referă la revolta unora după ce au auzit că la Consiliul UE este în pregătire un ghid intitulat Union of Equality în care se fac tot felul de recomandări. Legate de abordarea în vorbe a apartenenței sexuale, rasiale, etnice și altele, inclusiv referitoare la modul în care pomenim de sărbătorile europene și nu numai ale lunii Decembrie.

    1

    Ideea e destul de simplă, chiar dacă nițel ipocrită, bazându-se pe vechea înțelepciune a nevorbitului de moarte în casa mortului. Așa, mai pe înțelesul tuturor asta e ideea cu vechea dorință a corectitudinii politice: să nu faci bancuri cu blonde în mijlocul blondelor, cu evreii între evrei sau cu oltenii între olteni. Mergând mai departe, doamna comisar cu documentul a recunoscut că au cam dat-o-n bară cu recomandarea să nu se refere la Crăciun sau la alte simboluri creștine, ci să se vorbească de perioada de vacanță și alte asemenea, să nu se simtă mai puțini cei care – din ce în ce mai mulți și în Europa -, nu sunt creștini și nu-l sărbătoresc nici pe sfântul Nicolae, nici Crăciunul. Doamna comisar se numește Helena Dalli, și e din Malta, ceea ce explică multe. Chiar dacă vorbește doar de recomandări și nu de directive, așa cum pomenesc ai noștri comentatori, socializați pe vremea directivelor de partid, de prevederile din documentul pomenit. Și care va fi refăcut în spiritul observațiilor care consideră cam prea de tot să nu mai vorbești de Crăciun, ci de perioada de vacanță de iarnă.

     

    Este cât se poate de evident că Doamna Dalli nu a studiat practica statului comunist român, nu știa că pe aici mai mult de patruzeci de ani nu aveai voie să pomenești în public de Crăciun, nici de pom, nici de Moș Crăciun. În loc de Crăciun spuneai sărbători de iarnă, bradul era pom de iarnă, iar Moșul era Gerilă și nu Crăciun. În familie puteai să te riști dacă erai sigur că nu te ascultă nimeni dintre cei care nu-ți vor neapărat binele. Era un banc vestit pe atunci cu un copil care recita ceva de sezon la serbarea școlară și oprindu-se la un moment dat, încercând să rememoreze continuarea, mama îi șoptește: Moș Crăciun, în timp ce învățătoarea îi suflă: Moș Gerilă, la care copilul încurcat oftează și continuă recitarea cu Moș Crăcilă. Numai că și cei care și-au exprimat pe aici protestul față de preconizatele recomandări, în frunte cu președintele Academiei, se pare că au uitat de unde au venit și, mai ales, unde sunt și încotro se îndreaptă. Ei au reținut doar un nou prilej favorabil pentru a-și exprima antieuropenismul, limitarea naționalistă de proastă amintire și care, domnul istoric, președinte al Academiei, ar trebuie să-și dea seama, vine tocmai din național-comunismul ceaușist despre care am vorbit nițel mai sus. Altfel spus, acum e ușor.

    2

    Poți spune ce vrei și ce crezi, nu te bagă nimeni la zdup, eventual îți spune câteva în funcție de ce crede el că este corect și rezonabil. Trebuia să protestezi atunci, să le explici că Moș Crăciun este una și cu totul altceva Moș Gerilă, iar pomul nu este de iarnă, ci de Crăciun. Acum nu e niciun pericol, atunci riscai câte ceva, îți riscai inclusiv libertatea dacă o țineai tot așa. Generalizând nițel, trebuie să ai probleme sau cu memoria sau cu înțelegerea dacă compari sezonul cu fazonul, dacă nu realizezi că prin integrarea în Europa țara în care trăiești a primit o șansă uriașă pentru a-și depăși condiția istorică. Nu vorbesc de conspiraționiști și de protocroniști, ei reprezintă o minoritate gălăgioasă, așa cum sunt toate minoritățile în democrație.

    3

    Mă gândesc la cei mulți care se iau după ei și repetă cu nesaț prostiile evidente manipulate nonșalant de aceștia. În fond prin acest mimetism primitiv dovedesc încă odată cât de mare nevoie este să mai învățăm câte ceva, să nu ne lăsăm amețiți de primele impresii și primele iluzii și că mai avem nevoie de mult timp să ne familiarizăm cu viața în libertate, să ne folosim de această libertate nu împotriva altora – că aia nu mai este libertate, ci boală psihică -, ci tocmai în ajutorul și sprijinul celor care au nevoie.
    Da, este și asta adevărat, românul este șugubăț, îi plac bancurile, are umor și îi place să râdă de orice. Inclusiv de alții. Cam aici este problema de fapt, că e, ca est-europenii în general, mai puțin înclinat să râdă și de sine însuși. Miștoul se referă mereu la celălalt. Poate a venit momentul să învățăm a râde și de noi însine.
    Chiar și împreună cu ceilalți…

    Urmărește Special Arad și pe Google News, Twitter, LinkedIn și Instagram!

    Distribuie articolul

    Comentarii

    1. Competitia dintre Mos Craciun (cu variantele comuniste sau stilcite) si Isus a fost intodeauna un mix de marketing in care un „influencer” a fost pus in concurenta cu un personaj artificial. Amindoi au facut minuni. Legiuitorii pot sa il casapeasca pe cel artificial si sa scoata taiatul de copaci din program, nu este ecologic si este abject ca moartea unui copac care isi stinge cetina pe zi ce trece intr-un apartament de la bloc sa fie obiect de bucurie si datina. In ceea ce il priveste per „influencer”.. este o institutie mare care il protejeaza si se autoprotejeaza.

      0 voturi
      +1
      -1
      • Aveți perfectă dreptate atunci că opinați că sărbătoarea Crăciunului nu prea are mare lucru cu Isus și cu învățăturile sale.
        Însă asta e așa de la începuturi, mai precis de la fixarea oficială de către Biserica Creștină Originală, catolică și ortodoxă în același timp, a sărbătorilor religioase. Aceste sărbători au devenit ce au devenit pe parcursul secolelor, pomul de crăciun, de exemplu, fiind o achiziție chiar recentă. Primul pom, atestat documentar e din 1576 și este legat de mișcările religioase din spațiul germanic în legătură cu reforma lui Martin Luther. Deci, de fapt, de la început a fost o declarație politică într-un fel.
        În primele două-trei secole de creștinism nu se serba nașterea Mântuitorului, opinia generală fiind că ea s-a produs în primăvară, ultima lună, decembrie adică, fiind aleasă de Papa Iulius I și s-a sărbătorit prima oară sub Constantin cel Mare, în 336, primul împărat creștin al Imperiului Roman și a fost legată de cea mai mare sărbătoare păgână a Imperiului, Saturnaliile, care începeau tradițional în 17 Decembrie. Teologii până atunci nu au reușit să cadă de acord privind data de naștere a Mântuitorului, chestiune neclară, de altfel, până astăzi.
        Cu alte cuvinte Crăciunul s-a născut mai mult ca o rezultantă a politicului și nu neapărat a credinței creștine…

        +1 voturi
        +1
        -1
    2. D-le profesor, nu m-am asteptat de la dvs.care in toate articolele scrise in acest ziar,nu ati avut nici o tenta nationalista,sa adresati aceste critici „ISTORICULUI „( dvs.la-ati categorisit)
      presedinte al Academiei Romane.Nu se cade! Intre Domnia sa si Dvs. exista cateva biblioteci!

      0 voturi
      +1
      -1
      • E adevărat ce ziceți în ultima propoziție, numai că, cu toată modestia firească, nu este în favoarea sa.
        Mi-a fost coleg, mai mic cu un an, la facultate, el la secția istorie, eu la filozofie. Nu l-am știut foarte bine, nu se remarca cu nimic, eventual cu un anume activism care printre cei mai răsăriți acolo nu era neapărat de bon ton.
        Cu alte cuvinte, eu știu despre ce vorbesc, spre deosebire de Dumneavoastră.
        Dar problema nu este cantitatea de cărți îngurgitate – nu cantitatea, ci înțelegerea și creativitatea născută pe baza înțelegerii sunt decisive -, ci acel naționalism strâmt și oportunist – altfel nu ajungea președinte – pe care mi-l atribuiți fără nicio bază, dar care pe Domnul președinte îl caracterizează plenar.
        Din nefericire. De altfel, după ce a realizat că treaba nu e cum s-a aruncat el înainte, oarecum și-a cerut scuze.
        Asta apropo de ce citim și ce înțelegem. Dar, bine că a realizat că a dat-o-n bară…

        0 voturi
        +1
        -1
      • Actualul presedinte habotnic-nationalist al Academiei Romane este fostul lider utc de dinainte de ’89, functie pt. care era renumerat cu 1540 lei/luna.
        Legat de tema articolului, ca de obicei este o tema falsa pt. ca discutia despre o eventuala ,,elimiare” a termenului de craciun, a fost scoasa din context si reinterpretata la fel ca autorul articolului.
        Real si faptic, nu a propus nimeni eliminarea acestui cuvant, craciun, care fie vorba intre noi, reprezinta ceva doar pt. cei care cred in povesti cu barbosi.

        0 voturi
        +1
        -1
        • Autorul articolului nu a fost reinterpretat.
          Nu se lasă.
          Tocmai de aceea vă atrage atenția asupra textului său în care așează lucrurile în cadrul lor firesc: Union of Equality este, doamna Dalli este, iar recomandarea a existat pentru uz intern și a fost revizuită după ce au apărut unele reacții. Inclusiv de la Vatican…
          Dar ideea articolului este alta. Este tocmai aceea pe care fără să vă dați seama ați indicat-o: că este o alarmă falsă de care se leagă naționaliștii și fundamentaliștii de carieră în frunte, din păcate, cu președintele Academiei Române…
          Vedeți că vine Moșul, să nu-l scăpați!

          0 voturi
          +1
          -1

    Lasa un raspuns pentru Garneata

    5 + 2 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.