Motto: O lume întreagă a descoperit banalitatea corpului nud în căutarea orgasmului rapid

Mihail Neamțu, „Fenomenul Trump si America profundă”

Titlul suferă de imprecizie, n-avem ce face, așa-i la vie, începi să strigi în gura mare: te iubesc, iar ecoul îți răspunde: ești un dobitoc.

Gheorghe Falcă n-a reusit să devină arădean nici după douăzeci de ani de stat și administrat orașul, liberal nici atât, cum să fie liberal un primar care este admonestat de presa necontrolată drept Tutankamon.

De altfel, cam deplasat și imprecis din nou, Tutankamon n-a fost un satrap în sensul modern, ci un faraon oarecum neimportant, cunoscut mai mult pentru faptul că mormântul său a fost lăsat neatins până la dezvelirea din 1922, lăsând astfel posterității o superbă mască mortuară din aur, un adevărat simbol de atunci încoace al Egiptului faraonic.

Spre deosebire de acest pseudo-Tutankamon, Mihail Neamțu, fără să fie fotbalist sau traficant de droguri, este, chiar si cu pierderea de imagine din ultimii ani, cel mai cunoscut așa zis arădean, un emul al boierilor minții, Pleșu-Liiceanu, dar un discipol al nimănui care a trădat de mult Aradul pentru un București tumultuos în care se simte ciudat de bine.

Este cu atât mai interesantă întâlnirea celor doi, e vorba de Neamțu si Falcă, la Hilton București, un fief dintotdeauna al celor care se erijează în oierii națiunii, știut fiind că în Decembrie 1989 hotelul, pe atunci Athenee Palace, a fost împroscat cu gloanțe, fiind considerat un cuib al securiștilor de toate felurile și neamurile.

Întâlnirea de acum în Hilton Athénée Palace s-a produs cu ocazia unui dublu eveniment: lansarea cărții lui Mihail Neamtu, un volum omagial adresat lui Donald Trump, respectiv ceremonia de cooptare a autorului  în PNL, actul fiind oficiat de Ludovic Orban în persoană.

Desigur, de la acest eveniment simbolic nu putea lipsi nici Gheorghe Falcă, primarul orașului din care, oarecum contra firii, s-a ridicat Mihail Neamțu, primul intelectual de importanță națională pe care l-a dat Aradul de la Mihai Beniuc și Ștefan Augustin-Doinaș încoace.

Întâlnirea a fost simbolică pe mai multe planuri și din mai multe perspective, relevând asemănările și deosebirile dintre carierele celor doi de pe acum lideri liberali ai României recente.

Neamțu, un arădean și el în trecere, născut la Făgăraș, a terminat câteva școli de elită, performanțele sale intelectuale scoțându-l în față încă pe când era elev la Moise Nicoară, atunci când a obținut un premiu pentru originalitate la Olimpiada națională de filozofie. Studiile sale de filozofie și teologie la universități prestigioase din țară și de peste hotare au atras atenția boierilor minții pomeniți mai sus, nu degeaba se părea acum zece ani că avem de a face cu un nou Patapievici, un intelectual de dreapta implicat cu o dorință expresă de a-și lăsa amprenta pe viitorul luminos al României.

Diferența dintre Neamțu și Falcă fiind doar la nivelul potențialițăților intelectuale, primul, cel puțin în articolul din Wikipedia, considerându-se scriitor și antreprenor în același timp.

Desigur, Neamțu nu are birt pecum Caragiale, dar nici performanțele sale scriitoricești nu-l apropie deocamdată de Nenea Iancu, producțiile sale constând mai mult într-un amalgam superficial digerat de idei filozofice și teologice îmbrăcate într-un stil oarecum tradițional intelectualului de dreapta românesc de impresionism lingvistic experimentat între cele două războaie mondiale.

Mult mai important pare pentru Neamțu implicarea politică, începuturile atașamentului său legându-l de PNȚCD, ca mai apoi, vrăjit de charisma brutală a lui Traian Băsescu, să se lanseze într-un proiect eșuat numit Noua Republică.

Probabil, calificarea sa de antreprenor din Wikipedia se referă la implicarea prin soție în afacerea Herbalife, o experiență mai puțin metafizică prin care, după propria-i mărturisire, a descoperit diferența dintre nutriție și alimentație, trecând nonșalant peste realitatea simplă că pentru un filozof sau teolog această descoperire nu trebuia să vină neapărat prin Herbalife.

Pe de alta parte, înțelegem astfel că Domnul Neamțu s-a maturizat, a cam renunțat la visele tinerești, luând taurul de coarne, optând, precum primarul fostului său oraș, liberal și acesta din rațiuni practice și de carieră, pentru lucruri mult mai palpabile sau chiar numărabile în cash sau în cont.

Înțelegem exact astfel inclusiv lansarea ultimului său volum, întitulat „Fenomenul Trump și America profundă”, evenimentul de luni din hotelul Hilton Athénée Palace unde Domnul Gheorghe Falcă a tinut să se fotografieze cu el nu neapărat pentru a marca astfel culmea intelectuală pe care s-a cățărat și el, ci apropierea sa de greii din PNL-ul actual, trumpiști cu toții, chiar dacă Trump poate fi calificat orice dar nu și liberal.

De altfel, acesta este punctul unde diferențele dintre fostul intelectual și actualul antreprenor Neamțu și eternul antreprenor Falcă dispar în ciuda diferențelor de studii și doctorate.

PNL-ul acesta a lui Ludovic Orban, născut din sudoarea încleștărilor dintre partidele românești postcomuniste de a nu semăna unul cu altul, nu mai are nicio determinare doctrinar-intelectuală liberală, devenind un partid de antreprenori care vede modelul absolut în succesul lui Trump, trecând nonșalant peste realitatea evidentă că acesta nu este altceva sau altcineva decât un Gigi Becali mai bogat și care vorbește mult mai bine englezește ca acesta, dar nu mai bine decât președintele României, Klaus Johannis.

De altfel, numele invitaților care au onorat, pe lângă Ghiță al nostru, lansarea la care Mihail Neamțu a dat autograf și PNL-ului trumpist al lui Ludovic Orban – cel care, foarte haios, a echivalat autograful autorului cu semnătura sa de pe cererea de adeziune – este mai mult decât edificator, relevând caracterul transpartinic al activităților marilor noștri politicieni postrevoluționari.

Trei foști miniștri de Externe, în frunte cu Titus Corlățean – te pomenesti că Neamțu vizează pentru început o carieră antreprenorială diplomatică -, Orban, desigur, Falcă, of course, iar pe lângă ei o șleahtă de mari intelectuali în frunte cu Radu Moraru, zis și Nașul, Oreste Teodorescu, zis și Oreste, respectiv Rareș Bogdan, zis și Rareș Bogdan.

Și încă ceva, un gest profund metafizic, teologic, mai mult decât intelectual: Mihail Neamțu a venit la eveniment și a intrat în PNL  în cizmele de cowboy ale cizmarului care îl încălța si pe John Wayne!

Ce păcat că Mihăiță Calimente nu mai e la PNL!

Era singurul care putea aprecia la justa ei valoare semnificația acestui gest sublim de contopire cu spiritul american trumpist până la șosete…