Dennis, ești unul dintre cei mai buni fotbaliști pe care i-a dat Aradul în ultimii 30 de ani. Nu o spun eu, o spun cifrele, o spune cariera ta de până acum, deși nu ai împlinit încă 21 de ani, o spune performanța pe care ai obținut-o împreună cu ceilalți colegi ai tăi la Euro U21, o spun golurile și prestațiile tale din Liga 1 sau chiar acel gol pe care l-ai marcat în Malta pentru echipa națională de seniori a României.

Ți-am văzut lacrimile, Dennis, ți-am văzut furia din momentul în care mușchiul tău au cedat în meciul cu cei de la Botoșani și acum timp de două luni vei avea vacanță forțată. Vacanță, un cuvânt aproape străin pentru tine, un fotbalist care în sezonul trecut ai jucat cele mai multe meciuri dintre fotbaliștii din țară, în campionat, în cupă, în cupele europene, la naționala de tineret și de seniori. Tu nu ai avut vacanță. Ai venit de la Euro, ai stat cinci zile pe acasă și ai fost aruncat direct în focul meciurilor europene. Te-am auzit când ai spus: „Simt că nu sunt eu”. Vedeam și noi că nu ești tu, dar numai cine știe cât efort ai depus în ultimul an poate să te înțeleagă. Apoi a venit inevitabilul: te-ai rupt… Ai plâns. Ai plâns de furie, ai plâns pentru că voiai mai mult, ai plâns pentru că vrei totul de la fotbal. Ultimul motiv pentru care ai plâns a fost durerea fizică. Acele lacrimi l-au durut pe Cristi, tatăl tău, pe Cristina, mama ta, pe Renato, fratele tău, pe toți prietenii tăi dar și pe cei care te cunosc, cei care cred în tine, cei care așteaptă de la tine să te vadă acolo sus, acolo pe piscul fotbalului mare.

De ce scriu toate astea, Dennis? Scriu pentru că mi-e tot mai clar că acolo unde te afli acum, fotbalul devine tot mai mic, fotbalul este pe planul secund, iar amatorismul a mâncat precum o carie tot ceea ce era profesionist cândva la un club care se numea Steaua. Da, tu când ai plecat de la UTA te-ai dus la Steaua. Ceea ce a urmat după, sunt doar niște hârtii, niște decizii ale unor tribunale. Pentru mine, FCSB înseamnă tot Steaua, nu neg asta, dar ca o coincidență, de când echipa lui Becali a devenit FCSB, tot ceea ce se întâmplă acolo nu mai are legătură cu fotbalul de performanță.

Eu spun doar atât: Du-te, Dennis, du-te! Dacă vrei mai mult de la fotbal, scutură-te de Gigi și pleacă din țară. De ce? Motivele sunt mai multe.

Ca să crești în valoare, ca să devii mai bun, nu depinde doar de tine. Ai nevoie de un antrenor, or la Becali niciodată nu va veni un antrenor, decât un „secund” care să-i facă pe plac. Neavând un antrenor în adevăratul sens al cuvântului, vei juca mereu sub valoarea ta la o echipă mediocră dintr-un campionat și așa mediocru. Iar, prin absurd vorbind, chiar dacă ar veni cel mai bun antrenor posibil, el tot nu va putea să pună în practică ceva, pentru că adevăratul antrenor vorbește după meci la televizor. Și vă face vraiște. Și te umilește, pe tine, pe Hora, pe Coman, pe toți…

Da, pasul pe care l-ai făcut în toamna lui 2016 părea unul bun. Din punct de vedere sportiv și din punct de vedere financiar. Acum, în toamna anului 2019, mai pare un pas bun doar din punct de vedere financiar. Omul ăla care te plătește, și care într-adevăr te plătește bine, o face practic pentru a scoate bani din vânzarea ta, din vânzarea lui Coman sau Tănase, din vânzarea lui Vlad sau Moruțan.

El nu te-a lăsat la Euro U21 gândindu-se că tu, Ianis, George sau Ionuț, aveți șansa să scrii istorie pentru România. El te-a trimis acolo la un târg, la o expoziție din care el să scoată bani. Dar omul aberează. Gigi cere 20, 30, 50 de milioane pe tine, pe Florinel, pe Moruțan, dar voi, așa cum sunteți acum, nu mai valorați mai mult de 3…

Nu, Dennis, nu mai valorați mai mult de 3 pentru că așa se întâmplă mereu acolo unde îți bați joc de tot, de brand, de oameni, de sport, de fani, de tot ceea ce te înconjoară. Nu poți să mai crești într-un club în care patronul cumpără fotbaliști de pe youtube, că i-a spus lui unu’. M-a șocat declarația lui pe care am citit-o azi, nici nu mai știu pe ce site: „Da, a venit deja, semnează contractul. E pe acolo, a venit noaptea trecută, la ora 02:00. E un polonez, vedem. A semnat pe 6 luni. Nici nu ştiu cum îl cheamă, mi l-a recomandat cineva şi am mers pe mâna lui”.

Cum să crești, Dennis, într-o societate în care cei care trebuie să vină lângă tine, să creșteți și să câștigați împreună, nici nu le cunoaște patronul numele? Cum să crești într-un club în care antrenorul nu are nici un cuvânt de spus și folosește jucătorii pe posturi pe care nu au jucat niciodată în viața lor? Cum să crești într-un club în care patronul face achiziții de pe internet, ia 13 mijlocași centrali, în condițiile în care nu are nici un fundaș lateral?

Nu, Dennis, FCSB nu mai este pentru tine. A fost o etapă din viața ta, una bună până la un moment dat. Nu știu detaliile contractuale care te țin legate de club, nu știu nici relația ta cu Gigi, sau cu Meme Stoica, dar știu că dacă vrei mai mult de la fotbal, trebuie să fugi de acolo cât poți de repede.

Am văzut o postare a ta în care ne anunți că vei reveni mai puternic. Te cred. Nu doar eu te cred ci te cred toți care cred în tine. Dar toți care credem în tine știm că poți mai mult, știm că poți foarte mult și știm că nu mai trebuie să stai lângă Gigi…