La Arad a avut loc astăzi cea de-a doua dezbatere publică pe tema reglementării sau interzicerii sălilor de jocuri de noroc de pe raza municipiului, un subiect care a stârnit în ultima perioadă discuții aprinse în spațiul public și în administrația locală.

Dezbaterea de la Primărie a continuat seria întâlnirilor pe acest subiect, după o primă întâlnire organizată la Prefectură, unde accentul a fost pus în special pe efectele sociale, morale și psihologice ale jocurilor de noroc. Atunci, psihologi și reprezentanți ai cultelor religioase au vorbit despre dependență, destrămarea familiilor și impactul asupra comunității, în timp ce reprezentanții industriei au adus în discuție riscul mutării activității în mediul online sau în zona nereglementată.

Dezbaterea de la Primărie: accent pe impactul economic și reglementare

De această dată, în sala complet plină din Palatul Administrativ, discuția a fost dominată mai mult de argumente economice și juridice, venite în special din partea avocaților și a reprezentanților operatorilor din domeniu.

Avocatul Bogdan Ionescu a fost primul care a luat cuvântul, susținând că modificările despre care a aflat că au fost aduse acum, la o a doua revizuire, asupra proiectului de hotărâre, au fost cu adevărat necesare pentru a evita posibile litigii. Acesta a subliniat că, în forma inițială, proiectul risca să fie considerat discriminatoriu, deoarece viza doar jocurile de noroc, exceptând pariurile sportive.

„În proiectul inițial lipsea o justificare rațională, obiectivă, niște criterii concrete, care să nu discrimineze”, a explicat acesta, arătând că varianta aceasta revizuită, în acord cu observațiile venite la nivel guvernamental, include acum atât sălile de jocuri de noroc, cât și pe cele de pariuri sportive (inițial exceptate).

Exclusă din constrângeri rămâne însă în continuare Loteria Română.

Argumente economice și efecte în lanț

Un alt avocat, Laviniu Ușvat, care a reprezentat mai mulți patroni de saloane, a susținut că o eventuală interzicere a activității în locații fizice nu va elimina fenomenul: „Efectul va fi intrarea în mediul online”, a spus acesta, argumentând că platformele internaționale ar prelua rapid piața, cu impact direct asupra bugetelor locale și naționale.

El a vorbit și despre efectele economice în lanț, afirmând că închiderea sălilor ar afecta nu doar operatorii, ci și o rețea mai largă de servicii conexe: contabilitate, mentenanță, logistică, publicitate, servicii de curățenie sau de pază.

De asemenea, avocatul a susținut că decizia consilierilor locali trebuie să fie bazată pe date complete privind impactul economic, inclusiv asupra veniturilor fiscale și asupra locurilor de muncă.

În Arad funcționează aproximativ 60 de săli de jocuri de noroc, care ar cumula în jur de 1.000 de angajați.

„Un domeniu reglementat deja la sânge”: taxele și contribuțiile la buget

În cadrul dezbaterii a fost adus în discuție și aportul financiar al industriei la bugetul de stat. Un producător de aparate de tip slot machine a afirmat că aproximativ 96% din sumele colectate din exploatarea unui aparat ajung, sub diverse forme, la bugetul public.

Au fost menționate și taxele specifice domeniului, precum „taxa de viciu” și alte contribuții reglementate, cu o estimare totală de aproximativ 248 milioane de euro la nivel național. Potrivit datelor prezentate, circa 80% din aceste sume ar merge direct la bugetul de stat, iar o altă parte ar fi direcționată către programe de prevenire și combatere a adicției.

Un administrator de salon, cu experiență de 30 de ani, a susținut în acest context că domeniul este „deja reglementat și fiscalizat la sânge”, considerând dezbaterea actuală mai degrabă una „populistă” decât una bazată pe date reale.

Sondajul Primăriei și lipsa datelor

Un alt moment al dezbaterii a vizat sondajul realizat de Primărie, în care aproximativ 80% dintre respondenți s-au arătat de acord cu interzicerea sălilor de jocuri de noroc.

Un cetățean prezent la dezbatere a contestat însă relevanța acestui rezultat, susținând că doar un procent redus din populația orașului ar fi participat efectiv la sondaj (aproximativ 5%).

El a cerut mai multe date concrete înaintea unei decizii radicale, invocând numărul redus de persoane aflate oficial în registrul aferent acestui tip de dependență și lipsa unor statistici clare privind solicitările de ajutor.

„Cât e această adicție? Câți oameni sunt înregistrați la Arad? 90 de oameni am găsit într-un document oficial. Dacă ai 90 de oameni, înainte de a lua o decizie radicală, trebuie văzut ce ai făcut mai întâi pentru acești oameni. Avem telefon verde, dar câți au contactat acest telefon pentru ajutor?”, a spus acesta, adăugând că și evoluția șomajului ar trebui luată în calcul.

Mărturii despre impactul social al dependenței

În contrast, un alt participant a adus în discuție o experiență personală, relatând despre un membru al familiei afectat de jocurile de noroc, cu datorii de aproximativ 10.000 de euro și pierderi semnificative de bunuri personale.

Acesta a descris dificultățile întâmpinate în încercarea de a obține ajutor instituțional, afirmând că de doi ani familia sa așteaptă răspunsuri pentru includerea persoanei afectate în registrul de monitorizare și sprijin menționat de antevorbitorul său.

„Nu știu dacă închiderea totală este soluția, dar știu că trebuie responsabilitate și ajutor real pentru cei afectați”, a spus el, subliniind că fenomenul are atât o dimensiune socială, cât și una personală profundă.

Împotriva interzicerii totale s-a arătat și consilierul Leontin Aslău, în contextul afectării vieții oamenilor care ar rămâne fără locuri de muncă. El a fost de părere că o soluție mai optimă este reglementarea și a sugerat scoaterea saloanelor din zona centrală, respectiv amenajarea unei zone speciale, la periferia orașului.

Final tensionat, cu huiduieli la adresa prefectului

Dezbaterea s-a desfășurat în general într-un ton civilizat, cu prezentări structurate și argumente bazate pe date economice, juridice și sociale. Totuși, atmosfera s-a schimbat spre final, după intervenția prefectului Mihai Pașca.

Acesta a vorbit despre impactul vizual negativ al sălilor de jocuri de noroc și despre creșterea artificială a pieței chiriilor, dar și despre aspecte morale legate de prezența acestora în proximitatea locuințelor.

Întrebarea sa retorică adresată părinților, dacă ar accepta ca un astfel de salon să fie deschis lângă casă, ca apoi copilul să intre și să joace, a fost primită cu reacții puternice din sală, generând huiduieli și tensiuni între participanți. Reprezentanții industriei au considerat afirmația ca fiind una exagerată, în condițiile în care se stabilise în intervențiile anterioare că accesul minorilor este strict interzis, iar verificarea vârstei se face obligatoriu. Legislația aflată deja în vigoare prevede retragerea completă a licenței unui salon în cazul permiterii unui minor să joace.

În final, viceprimarii Sergiu Vlad și Lazăr Faur au intervenit pentru a calma spiritele și au transmis că decizia privind proiectul de hotărâre nu va fi luată în grabă, urmând ca toate argumentele prezentate în dezbatere să fie analizate de consilierii locali înainte de votul final.

Subiectul rămâne astfel deschis, cu poziții puternic împărțite între impactul social invocat de susținătorii restricțiilor și consecințele economice subliniate de reprezentanții industriei.

Citește și:

Jocurile de noroc din Arad, între protecția sănătății publice și teama de piața neagră. Concluziile dezbaterii publice