Parchetul de pe lângă Judecătoria Arad n-a rămas dator cu o reacție (de altfel, chiar o așteptam!) la articolul Băiatul, elev de liceu, al unui prim procuror de la Arad, bătut cu bestialitate de o mizerie de om! Culmea culmilor: bătăușul e liber și… cooperant!. . În mare, domnii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Arad ne explică cum e legea penală în România și cum ei o respectă orbește atunci când sunt la muncă. Dar, mai mult, ne spun cum nu avea rost să îl țină pe bărbatul violent după gratii (și măcar pentru o trezire de 30 de zile, timp în care să înțeleagă cu adevărat ceea ce a făcut – nota red.) pentru că el nu a fugit niciunde, deci este cuminte, cooperant, că nu a exercitat presiuni asupra persoanei vătămate (când? a avut timp? – nota red.), că nu a săvârșit o altă infracțiune (Ha! HA! HA! – nota red)… ceea ce înseamnă că merită să se plimbe ca „nevinovatul” prin tot orașul, chiar dacă tot acest oraș l-a văzut cum bătea cu bestialitate un copil.

Așadar, pentru posteritate, vă invităm să citiți și, eventual, să vă puneți din nou în situația părinților copilului bătut:

„Având în vedere informaţiile apărute în presa locală (adică pe Special Arad – nota red.), Biroul de Relaţii Publice din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Arad este abilitat să aducă la cunoştinţa opiniei publice următoarea observaţie:

Atât reţinerea, cât şi arestarea preventivă sunt măsuri preventive ce pot fi luate în cadrul procesului penal, cu caracter excepţional, scopul acestor măsuri nefiind unul punitiv, doar condamnarea definitivă dispusă de către instanţa de judecată putând echivala cu tragerea la răspunderea penală a persoanelor care săvârşesc infracţiuni. Astfel, potrivit Codului de procedură penală, o măsură preventivă poate fi dispusă dacă aceasta este necesară în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârşirii unei alte infracţiuni. De asemenea, orice măsură preventivă trebuie să fie proporţională cu gravitatea acuzaţiei aduse persoanei faţă de care este luată şi necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia.

De asemenea, potrivit Codului de procedură penală, pentru formularea către instanţa de judecată a unei propuneri de arestare preventivă, trebuie îndeplinite anumite condiţii, respectiv: inculpatul a fugit ori s-a ascuns, în scopul de a se sustrage de la urmărirea penală sau de la judecată, ori a făcut pregătiri de orice natură pentru astfel de acte, inculpatul încearcă să influențeze un alt participant la comiterea infracțiunii, un martor ori un expert sau să distrugă, să altereze, să ascundă ori să sustragă mijloace materiale de probă sau să determine o altă persoană să aibă un astfel de comportament, inculpatul exercită presiuni asupra persoanei vătămate sau încearcă să realizeze o înțelegere frauduloasă cu aceasta, există suspiciunea rezonabilă că, după punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva sa, inculpatul a săvârșit cu intenție o nouă infracțiune sau pregătește săvârșirea unei noi infracțiuni, din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârșit o infracțiune intenționată pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare și, pe baza evaluării gravității faptei, a modului și a circumstanțelor de comitere a acesteia, a anturajului și a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale și a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.

În cauza penală despre care se face referire în articolul publicat în presa locală, s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de inculpat, acesta fiind anterior reţinut pentru durata de 24 ore de către organele de cercetare penală, iar cercetările continuă, sub supravegherea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Arad, în vederea lămuririi tuturor împrejurărilor de fapt, urmând a se dispune trimiterea în judecată.

În prezenta cauză, inculpatul nu s-a sustras de la urmărirea penală, nu a încercat să influențeze un alt participant la comiterea infracțiunii, un martor ori un expert, nu a încercat să distrugă, să altereze, să ascundă ori să sustragă mijloace materiale de probă sau să determine o altă persoană să aibă un astfel de comportament, nu a exercitat presiuni asupra persoanei vătămate, nu a încercat să realizeze o înțelegere frauduloasă cu aceasta, nu există suspiciunea rezonabilă că, după punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva sa, acesta a săvârșit cu intenție o nouă infracțiune sau pregătește săvârșirea unei noi infracțiuni. De asemenea, nu au fost identificate împrejurări privitoare la persoana inculpatului (anturaj, mediul din care acesta provine, antecedente penale) care să impună necesitatea privării de libertate pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.

Astfel, nu au fost îndeplinite condiţiile pentru a se propune arestarea preventivă pentru 30 zile, singurul aspect îndeplinit fiind existenţa unei suspiciuni rezonabile că inculpatul a săvârșit o infracțiune intenționată pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare, acest aspect nefiind suficient pentru a propune luarea unei măsuri preventive privative de libertate.

Facem precizarea că începerea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situaţie, să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie”.

Nota redacției. Recitind încă o dată textul comunicatului, ne întrebăm retoric: oare n-ar fi fost mai simplu să ni se spună banala expresie că „n-au vrut sa-l aresteze preventiv”. Oricum, sperăm că vor avea pregatite explicatii pentru viitoarele arestari preventive pe care le vom compara cu acest caz.