Consumatorii din România devin tot mai prudenți în privința cheltuielilor, iar această tendință începe să se reflecte și în evoluția economiei. Datele publicate de Institutul Național de Statistică arată că românii fac mai puține cumpărături, pe fondul incertitudinilor economice și geopolitice.

Situația tensionată din Orientul Mijlociu a redus din optimismul consumatorilor, contribuind la o stare generală de prudență. În același timp, specialiștii consideră că fondurile europene ar putea deveni, în următorii ani, principalul motor de creștere al economiei.

După o perioadă în care consumul a susținut puternic economia, acest indicator începe să își piardă din dinamism. Vânzările din comerțul cu amănuntul au scăzut în ianuarie cu 6,5% comparativ cu aceeași lună a anului trecut.

Este a șasea lună consecutivă de scădere a cumpărăturilor. Tendința a început în timpul verii și s-a accentuat în toamnă, în contextul majorării TVA și al creșterii prețurilor la energie.

Românii sunt mai atenți la modul în care își cheltuiesc banii și amână mai ales achizițiile de produse de folosință îndelungată. În acest segment, scăderea vânzărilor se apropie de 8%.

De asemenea, vânzările de carburanți au scăzut cu aproximativ 4,8%, iar cele de alimente și băuturi s-au redus cu aproape 3%.

Totuși, începutul de an poate aduce schimbări. Prognoza Băncii Naționale indică o posibilă scădere semnificativă a inflației în perioada verii, ceea ce ar putea relansa consumul. Evoluția conflictului din Orientul Mijlociu rămâne însă un factor de risc, capabil să mențină presiunea asupra economiei.

Analizele economice arată că tensiunile geopolitice sporesc nivelul de anxietate și reduc încrederea populației. În acest context, românii preferă să fie mai precauți cu banii.

Economiștii avertizează că, dacă situația nu se îmbunătățește, creșterea economică estimată la aproximativ 1% ar putea fi chiar mai mică.

„Veniturile au scăzut în ultima perioadă, oamenii nu își mai permit și au început să elimine din buget cheltuielile care nu sunt esențiale”, explică Mihai Roman, profesor de macroeconomie la ASE.

Există însă și semnale pozitive. Deficitul bugetar ar putea coborî spre 6–6,5% pe măsură ce veniturile statului cresc, iar cheltuielile sunt controlate mai strict. În acest scenariu, statul ar putea împrumuta bani în condiții mai avantajoase, iar percepția investitorilor asupra economiei României s-ar putea îmbunătăți.

Citește și: Cu scandal, huiduieli şi vuvuzele, Parlamentul a votat dislocarea temporară în România a unor echipamente şi forţe militare americane