joi, 28 martie, 2024

Special Arad Logo

    Comorile uitate ale unui oraș care pe vremuri clocotea de inovație. Povestea primelor lifturi din Arad

    de Raluca Medeleanu | 11 august 2020, 1:27 PM | Altădată | Recomandările editorilor | Reportaj

    15

    Începutul de secol XX a însemnat pentru Arad o perioadă de maximă înflorire. Orașul, așa cum îl cunoaștem noi astăzi, a luat – propriu-zis – naștere în acea perioadă. Era și epoca în care trăiau mulți baroni bogați care s-au luat la „întrecere” să-și demonstreze unul altuia că locuința sa e cea mai impozantă și cea mai modernă. Pe lângă electricitate și încălzirea centralizată a locuințelor, o inovație tehnologică a vremurilor este, fără doar și poate, lifturile. Un astfel de lux a fost inițial introdus, în anii 1910, în două clădiri arădene: Palatul Ortutay și Palatul Bohuș.

    Primele lifturi din istorie au apărut ca o necesitate pentru a muta materie primă grea, cum ar fi cărbunele sau cheresteaua, funcționând inițial cu puterea aburului. Primul lift electric a fost creat de Werner von Siemens, în 1880, în Germania, după care ideile lui Siemens au fost preluate de inventatorul Anton Freissler, care și-a clădit o afacere profitabilă în Imperiul Austro-Ungar. Viteza și siguranța lifturilor au fost îmbunătățite considerabil de Frank Sprague, care a adăugat controlul pentru etaje. Din 1900 existau deja lifturi complet automatizate, dar pasagerii erau foarte ezitanți în a le folosi. Aflăm de pe Wikipedia că abia în 1945, din cauza unei greve a operatorilor de lifturi din New York, au fost introduse butonul de oprire de urgență și telefonul de urgență.

    Primul lift din Arad, într-o clădire cu începuturi enigmatice

    lift palatul ortutay primul lift din arad

    Este de la sine înțeles cât de modernă a fost clădirea de pe strada Deák-Ferenez (actuala Mihai Eminescu), care a fost dotată în 1911 cu primul lift din Arad. Imobilul se numește Palatul Ortutay și avem foarte puține informații referitoare la cine l-a construit. Am întrebat mai mulți oameni din domeniu din oraș, nimeni însă nu a putut spune cu certitudine cine este arhitectul clădirii. Se presupune că ar fi Lajos Szantay, însă nu este sigur. Stilul arhitectural e departe de obinșuitul secession, e mult mai simplă în detalii, deși conține anumite elemente florale. La fel de greu aflăm și detalii despre cine a fost înstărita familie Ortutay. Cunoaștem doar că inițial Palatul Ortutay a aparținut unui anume Ortutay Gyula. Dintr-un articol scris de Peter Puskel, aflăm că Ortutay Gyula a fost director al Băncii Comerciale. Tot aici, în clădirea cu primul lift din Arad, a avut sediu, în perioada interbelică, Foto Clubul Arădean (înființat de Jacques Faix), clubul deținând un laborator foto, o bibliotecă de specialitate cu sală de lectură și o sală mare de ședință, după cum aflăm din cartea „Turnul de apă și împrejurimile”, scrisă de Horia Truță.

    Ca o curiozitate, menționăm că în primul deceniu al secolului XX, în clădirea respectivă funcționa și un magazin cu obiecte importate din Germania. „Înştiinţare. Aduc la cunoştinţa on. public, că mi-am deschis prăvălia de decoraţii de Niirenberg, jucării pentru copil şi articli de modă pentru bărbaţi în sfcr. Deák-Ferenez nr. 29, în casa Ortutay”, anunța patronul în ziarul Românul în ianuarie 1914. Din 1944, clădirea a devenit sediul Comitetului Județean al Uniunii Tineretului Comunist, iar apoi locuință a familiei președintelui Consiliului de Avocați din Arad, Pavel Neamțu.

    Liftul a fost scos din uz în 1950. O doamnă care locuiește la etajul al doilea al imobilului ne-a spus că actuala asociație de proprietari chiar a dorit să îl demonteze complet, ca să pună un lift nou cu care să își poată urca lemnele de foc, însă Primăria Arad le-a interzis acest lucru pe considerentul că liftul e parte din istoria locală. Aplaudăm răspunsul municipalității, în acest caz.

    Următorii arădeni din istorie care au avut luxul să dețină, nu unul, ci patru (!) lifturi au fost proprietarii Palatului Bohuș.

    palatul bohus lift vehi de peste 100 de ani

    Impozantul Palat Bohuș, de pe strada Zrinyi (actuala str. Vasile Goldiș), a fost proprietatea unei extrem de importante familii de moșieri/baroni (Bohus László), de origine slovacă. În moșia acestora de la Șiria, potrivit Kölcsey Egyesület, în august 1849 s-ar fi negociat condițiile și s-a convenit depunerea armelor și capitularea armatei revoluționare maghiare în fața trupelor țariste conduse de generalul Frolov.

    Strada din Arad pe care a fost construit palatul  lor era considerată un epicentru al vieții sociale arădene, parterul palatului fiind plin de magazine, sediu de bancă și primul cinematograf „proiectat exclusiv pentru această destinație”, pe numele inițial de Cinema Apollo (apoi Studio).

    Familia Bohuș nu s-a jucat, când venea vorba de lux! După ce și-au demolat vechea clădire cu un etaj, veche de 150 de ani, au dat comandă să se construiască cea mai impozantă clădire din oraș, ceea ce putem spune cu siguranță că au și reușit. În primul rând, se spune că ar fi plătit Consiliul Local să închidă ochii și să ignore articolul din lege care interzicea pe îngusta stradă o clădire atât de înaltă. Clădirea a fost construită în 1913 de către marele arhitect Lajos Szantay, în stil „secession geometric”, fiind prima clădire din Arad în a cărei construcție s-a folosit, la planșee, betonul armat. Este cea de-a doua clădire arădeană care a fost dotată cu lift… dar nu cu unul, ca în cazul Palatului Ortutay, ci cu patru! E interesant cum timpul își trece mantia uitării peste orice… astăzi, proprietarii care ne-au dat voie să fotografiem liftul rămas la vedere, nici nu știau că în imobil existau patru astfel de lifturi, ci știau doar de încă unul, dar care este într-o parte încuiată a clădirii, lipsit de acces.

    „Un palat întins pe trei străzi cu front stradal de cca. 200 m, cu parter, etajele I, II, III și parțial IV, cu patru intrări, cu patru scări din marmură și patru lifturi”, aflăm de la Ujj Janos, în albumul „Szántay Lajos și palatele sale”. Astăzi, dintre acele patru lifturi, doar unu mai este la vedere, deși e scos din uz. Acesta se află chiar în dreptul scărilor de acces principal, dinspre strada Vasile Goldiș.

    Urmărește Special Arad și pe Google News, Twitter, LinkedIn și Instagram!

    Distribuie articolul

    Comentarii

    1. Câteva clarificări/completări.
      Ascenorul a funcționat până în 1969-1970.
      Cabina are o banchetă (tapițată), pentru ca persoanele care doreau sau erau nevoite să poată lua loc, pe durata urcării. Urca foarte lin, dar și cu viteză mică.
      La un moment dat ascensorul a fost oprit, desi functiona bine. În Europa, astfel de lifturi au funcționat și funcționează și-n prezent; desigur cu eventuale intervenții/actualizări tehnice și strictă mentenanță, efectuată de către firme specializate. Din păcate, motorul de deasupra ascensorului, împreună cu angrenajele, s-au furat, la relativ scurtă vreme după interzicerea folosirii/funcționării (se întâmpla înainte de ‘89).
      Clădirea mai are un ascensor pentru lemne/cărbuni, foarte util, pe vremea încălzirii cu combustibil solid, care s-a defectat, după ‘89.

      +13 voturi
      +1
      -1
    2. Felicitări, Raluca, pentru articol!
      Îmi vine sa plâng când citesc asemenea articole și văd ce am ajuns, câte nu se puteau face în acest oraș în atâția ani, ma gândesc doar la ultimii 20 de ani, cum au progresat unii din jurul nostru și Aradul e tot pe loc. Stadion în 6 ani, pasaj nefinalizat de 7 ani, centură prin cartier, în rest doar promisiuni. E trist ca lumea încă votează astfel de oameni, la Oradea același partid, dar alt OM!…. ma gândesc la Pinocchio de la Brad, Tutankhamon, spurcaciunea aia de personaj care nu merită să-i fie scris numele, e plin de chimicale și de orice lipsă de caracter, un jegos de om, îmi cer scuze, dar cu ăștia nu te mai poți abține. Nu avem o sală de sport cum trebuie, malul Mureșului e tot asa de 30 de ani, noul bazin a fost făcut în bătaie de joc, bineînțeles că se dă vina pe CNI.
      „Un palat întins pe trei străzi cu front stradal de cca. 200 m, cu parter, etajele I, II, III și parțial IV, cu patru intrări, cu patru scări din marmură și patru lifturi”
      Vinitura de botoxat are urmași la primărie, asta e trist, greșiți dacă credeți ca Bibi are alt caracter, tot asa va amăgit și Pinocchio de Brad la început!

      +4 voturi
      +1
      -1
    3. @Raluca Medeleanu….nu te opri te rog,ma ungi pe inima….Fa tot ceea ce poti ca sa readuci Aradul si istoria sa,acolo unde i-ar fi locul de drept…Am putea discuta ore in sir pe aceasta tema….cladiri,constructii,inovatii la acele timpuri…
      Cat despre asa zis-ul Palat Ortutay,cum adica nu se stiu descendentii?Pai atunci pe ce baza s-a facut retrocedarea?Haos total….Era de vanzare,apoi,cica ultima urmasa ar fi donat drepturi federative orasului,primariei…Al cui e?Cine incaseaza chiriile?
      Ma gasesti prin Lucian Danila,si iti ofer materiale cat nu crezi….Doar sa sa le poti duce…Sau nu ne bagam in acte false dovedite ale unor politicieni,ce depaseste situatia…..Sapa te rog mai adanc,daca ai curaj….Retrocedari dubioase….Hmmmm…

      0 voturi
      +1
      -1
      • Multumesc pentru comentariu, insa un jurnalist nu cred ca are in putere sa readuca el insusi inapoi un oras la locul lui de drept, aia e treaba autoritatilor. Tot ce poate face un jurnalist e sa semnaleze derapajele, cele care trebuie sa le indrepte sunt organele legii, care – din pacate – la noi in oras par cam amortite uneori, ca sa ma exprim elegant. In ceea ce priveste un viitor articol despre retrocedari ilegale, nu e vorba daca ma tine sau nu… pe mine ma tine sa scriu orice, dar sub condtia sa am documente solide care sa imi ateste orice scriu. Zvonuri despre retrocedari ilegale exista despre multe cladiri din Arad, de fapt despre foarte multe cladiri din Romania. Insa nu imi permit sa scriu negru pe alb cladirea X a fost retrocedata ilegal numai daca am dovezile clare, altfel ramanem doar la un articol vag cu „x ar fi facut” si „y n-ar fi facut”. Daca credeti ca aveti informatii, le puteti trimite pe [email protected] si voi cerceta mai departe.
        O zi frumoasa si multumim ca ne cititi!

        +2 voturi
        +1
        -1
        • Poate ca m-am exprimat cumva gresit…Nu e vorba de informatii nefondate sau de un jurnalism de investigatie,o alta latura,mult mai grea si intr-un fel riscanta,daca stii unele sau scrii prea multe…de inteles…Nu am subliniat sau iterat ideea de retrocedare ilegala,doar ma intrebam cum de?…daca?…nu exista informatii clare de CF,atunci cum s-a putut stabili mostenitorul Palatului Ortutay?Initial s-a spus ca ar fi o mostenitoare,apoi ar dori ca dansa sa cedeze drepturile,catre Primarie si a ramas in coada de peste….
          PS: normal ca va citesc in fiecare dimineata,pentru ca sunteti pe acolo,singurii cu coloana vertebrala,pe @Special….Lajos Bacsi,mi-a mancat ficatii in anii „80,ca prof de filozofie….pe la Peda….Ha,ha ha…..Trecute si ingropate..:-)))

          --1 voturi
          +1
          -1
      • Multumesc, am citit articolul. Chiar de acolo am luat informația despre cinematograful Apollo, este pus link catre exact acest articol, care este exceptional, de altfel. Mi-a facut mare placere sa il citesc! Mi-a parut rau insa ca nu scrie cine este autorul. A depus o munca deosebita!

        0 voturi
        +1
        -1
        • Autorul este Dl. Puskel Péter, reputat istoric local, traducerea aparține (iertați lipsa de modestie)
          coordonatorului de proiect (mai pe românește; realizatorului blogului, un pasionat de istorie locală, hobby
          care s-a concretizat în acest blog „pro bono” despre urbe, rod al muncii depuse timp de peste 2 ani și jumătate)

          +2 voturi
          +1
          -1
      • Multumesc. Din pacate nu cunosc limba maghiara. Un mare dezavantaj cand vine vorba de istoria locala, intrucat multe informatii sunt disponibile doar in maghiara.

        Am citit acum, cu ajutorul Google Translate, articolul. Chiar interesant. Deci e vorba de o coincidenta de nume, Gyula Ortutay… Dar nu vad nicio mentiune despre Ludovic Ortutay. Mai cautam 🙂 Pana atunci, multumesc pentru link si multumesc ca ne cititi!

        +2 voturi
        +1
        -1

    Lasa un raspuns pentru Andrei

    5 + 0 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.