joi, 28 martie, 2024

Special Arad Logo

    Clădirile „lila-n coțche, verde-n dungi” – Aradul ilegal de pestriț al jumătăților de măsură

    de Raluca Medeleanu | 16 septembrie 2015, 1:45 PM | Administraţie | Recomandările editorilor | Reportaj

    9

    Nu este pentru prima dată când în Arad își face apariția o clădire care te orbește până la durere prin puterea culorii și prin scârba vizuală pe care ți-o provoacă. Dar, hei, să zicem că e vorba de gustul fiecăruia, că „înveselește orașul”, că aia și ailaltă, găsiți voi explicațiile de rigoare… după caz.

    Existența unor clădiri colorate în oraș n-ar fi cine știe ce mare scofală, însă problema intervine atunci când spoiala se aplică unor clădiri monument istoric, în ciuda existenței unei legi ce interzice categoric acest lucru. Și de parcă nu ar fi de ajuns, aceste reabilitări eronate nici măcar nu se execută în întregime. Ci doar pe jumătăți, ori sferturi de măsură.

    Pentru cine studieză cu atenție Planul Urbanistic Zonal (PUZ), se poate ajunge ușor la concluzia că peste 90% dintre clădirile centrului sunt în afara legii. Și nu doar din cauza culorilor. Vorbim aici și de termopane, aparate de aer condiționat, materiale de construcție necorespunzătoare etc.

    Mențiuni din PUZ al orașului Arad: anexa B: Se interzic reparaţiile la tencuieli existente cu tencuieli din mortar pe bază de ciment. Se interzice desfacerea în totalitate a tencuielilor istorice/iniţiale. Se interzice montarea pe faţade, inclusiv la nivelul soclurilor, a reţelelor şi instalaţiilor edilitare, a aparatelor de aer climatizat/ventilare de uz casnic sau pentru funcţiuni de comerţ, alimentaţie publică, administrative. Se interzic intervenţiile care schimbă conformarea iniţială a faţadelor monumentului istoric la nivelul soclurilor prin schimbarea finisajelor iniţiale (placări cu alte materiale a paramentelor finisate cu tencuială, demontarea placărilor existente, aplicarea tencuielilor mozaicate) şi prin aplicare de termosistem. Se interzic culorile saturate şi nuanţele nespecifice Ansamblului Urban Arad. Se interzice realizarea operaţiunilor de construcţii pentru efecte vizuale suplimentare prin lăcuire şi oxidare a materialelor iniţiale şi tradiţionale. Se interzice orice decoraţie nouă şi decoraţiile care sunt executate din alte materiale decât cele originale pentru a le imita, atât la exteriorul construcţiilor, cât şi la interior. Se interzice folosirea materialelor, texturilor şi culorilor altele decât cele admise. Zugrăvelile exterioare noi se vor realiza cu vopsea silicatică pe bază de silicat de potasiu. o Zugrăvelile vor fi în culorile adecvate după culoarea iniţială ce se confirmă prin analize specifice de laborator (analize fizico-chimice). În cazul în care prin analiza de laborator nu se poate confirma culoarea iniţială se pot alege culori pentru zugrăveli astfel încât acestea să fie nuanţe pastel cu tonalităţi care prin refracţie/reflexie să nu sufere distorsiuni de percepţie a culorii- a se consulta paleta RAL Classic System.

    Ca să nu dăm mereu vina pe rea-voința proprietarilor imobilelor o să privim problema și dintr-o altă perspectivă

    Poate că PUZ-ul e un document prea lung (peste 1000 de pagini), prea complicat  și nici destul de cunoscut de omul de rând care dorește să-și renoveze casa, el neînțelegând exact ce are voie și ce nu are voie să facă.

    Pentru a veni în ajutor, unele firme profesioniste de arhitectură din alte orașe au creat, la cererea primăriilor, în paralel cu sofisticatele PUZ-uri, ghiduri extrem de clare și concise (în jur de 20 de pagini), pline cu imagini ce oferă exemple concrete. Ele există în orașe precum Oradea, Timișoara, sau chiar Reghin. Mai mult, pentru a reduce numărul clădirilor „victime”, autoritățile din Timișoara, de exemplu, au împărțit exemplare ale acestui ghid proprietarilor, pe lângă amenințările cu amenzi și cu dosare penale în cazul nerespectării celor specificate.

    Aradul are și el îndrumări bine făcute, însă prea puțină lume cunoaște acest lucru.

    puz anexa p exemple asa nu pt reconditionarea cladirilor

    puz exemple corecte

    O culegere de imagini „așa da, așa nu” există în „anexa b” a PUZ-ului (câteva vedeți mai sus și în „Galeria Foto”), însă acestea apar undeva după 300 și ceva de pagini de tabele și reguli complexe. În plus, acest document integral se găsește extrem de greu pe internet. Dacă noi abia l-am găsit, ne gândim cum s-ar descurca cineva care nu este atât de familiarizat cu astfel de „hârtii”. Iar un ghid separat, ușor accesibil, simplificat doar cu imagini,  nu avem.

    Nenumăratele erori ale renovării clădirilor istorice continuă. De ce?

    Chiar dacă PUZ-ul arată clar ce nu e voie să se facă, ilegalitățile continuă cu perseverență! Dacă e să trecem în revistă numărul clădirilor peticite la repezeală și în mod incomplet din centru, vom concluziona cu amărăciune că numărul lor excede cu mult pe cele reabilitate corespunzător, ajungând să fie astăzi majoritare.

    Centrul este plin, în continuare, de clădiri ale căror etaje încă poartă urme ale culorii originale, sau ale unei renovări făcute în urmă cu zeci de ani, dar care stă să cadă pe trecători, iar parterul lor este victima împărțirii fiecărei încăperi în câte un spațiu comercial, dat în chirie către altcineva.

    Procedura e arhicunoscută: fiecare firmă simte nevoia să-și împrospăteze exteriorul sediului și se apucă de vopsit. Dar cine mai ține cont de culoarea inițială a bietei clădiri? Dă-o încolo de clădire… Dacă patronul iubește galbenul, galbenă să fie și părticica de parter aferentă… Dacă patronul de lângă iubește bejul, bej să fie… Dacă mai la stânga s-a mutat vreun mini-casino, atunci bagă, frate, gri sau negru!

    cladire avram iancuLa fel e situația și cu geamurile termopan cu tâmplărie PVC albă, roșie, gri, maro… Cine mai citește PUZ-ul care interzice folosirea oricărui material în afara lemnului?

    cladire nr 2 avram iancu

    DSCN5074

     

    DSCN4450

    coandi

    geam 3 culori

    reeco

    Culmea „renovării” de acest fel este imobilul nr.2 de pe strada 1 Decembrie 1918, unde, în aceste zile, a început renovarea în întregime a clădirii, ocolind partea neagră ca smoala a clubului de „gentilomi”. Meșterii care lucrau la montarea schelelor au spus că nu vor interveni la partea aceea de parter. Clădirea va fi 70% ca nouă, însă pentru a reface și acea bucată, așteaptă finalizarea situației cu Primăria. Pot să o tot aștepte…

    20150915_115359

    Legea junglei domnește pe străzile Aradului. Așa cum domnește, într-adevăr, și pe străzile altor orașe din România… Dar asta ar trebui să ne fie o consolare, că nu doar la noi e așa?

    Dorind să aflăm dacă și cum sunt sancționați cei care mutilează în asemenea hal clădirile municipiului  și, în plus, să aflăm și dacă în orașul nostru nu există, într-adevăr, niciun ghid alternativ pentru reabilitarea clădirilor patrimoniu, ne-am adresat Primăriei Arad.

    Purtătorul de Cuvânt, Corina Drăghici a explicat că publicarea unor astfel de ghiduri nu ar ajuta cu nimic, pentru că indiferent cât ar studia cineva sfaturile, tot la PUZ trebuie să se întoarcă și la obținerea unei autorizații. Niciun proprietar nu poate lua decizia de unul singur când dorește să-și renoveze fațada clădirii. Autorizația primită e însoțită de toate precizările necesare, de la culoarea la materialele de construcție permise. Nicio decizie nu revine proprietarului.

    Sau cel puțin, asta se întâmplă în „lumea utopică a respectării legii”. Căci realitatea e cu totul alta. Lumea tot cum vrea ea face, fără nicio autorizație. Cu tot cu sutele de sesizări penale întocmite de Primărie împreună cu Poliția Locală. Proprietarii clădirilor precum cele din exemplele de mai sus au adevărate colecții de plângeri penale împotriva lor. Dar ținând cont că procesele astea sunt un „neverending story”, li se rupe. Mai aruncă o hârțoagă peste celelalte din dulap și își văd de treabă. Proprietarii clădirii nr. 23 de pe Bvd. Revoluției, de exemplu, au sesizări penale din 2005, 2007, 2010… Ele se adună, dar ce se întâmplă pe urmă? Din ce ne-a spus Purtătorul de Cuvânt al Primăriei, cam nimic. Cică, legea nu prea dă putere de acțiune nimănui…

    Cum să avem pretenția ca lucrurile de acest fel să ajungă la un bun sfârșit când nu se dau / nu există sancțiuni destul de aspre încât unora să le fie frică să încalce legea în mod constant? Dacă pedeapsa încălcării legii se rezumă la un plic în poștă, care nu are nicio consecință ulterioară, de ce le-ar fi frică acestor oameni să continue intervențiile fără autorizație asupra patrimoniului nostru istoric?

    Primăria se bucură că măcar câțiva fac treabă bună

    Primăria are conștiința „împăcată” că a desfășurat diferite campanii de informare a locatarilor din zona protejată. S-au făcut și proiecte, pe bani europeni firește. Prin 2009, de exemplu, s-a desfășurat „Proiectul Histurban”, prin care 50 de imobile au fost „diagnosticate” cu „bolile de care suferă” (fundație deterioară, acoperiș stricat, ornamente căzute etc.). S-a tipărit o carte cu aceste probleme și au fost oferite gratuit exemplare proprietarilor. În alt proiect, s-au făcut gratuit releveurile fațadelor imobilelor de pe Mețianu… Dar toate acestea nu au reușit să „motorizeze” prea mulți oameni. Din cele 57 de clădiri aflate cu „prioritatea zero”, doar 6-7 au început să treacă la „împrospătarea de look”.

    Iar din cele 200 de clădiri istorice deteriorate / semirenovate / renovate ale centrului orașului, Primăria a premiat 12 pentru modul în care au fost reabilitate. Este vorba de imobilele de pe str. Vasile Alecsandri nr.6, Revoluţiei nr.56, Vasile Milea nr.23 şi nr.6, Praporgescu nr.31, Ceahlău nr.2, Cloşca nr.11-13, Dimitrie Bolintineanu nr.19, Episcopiei nr.30, Crişan nr.12, Ion Georgescu nr.4, Octavian Goga nr.32.

    cladiri renopvate pozitiv arad

    Mare sărbătoare, într-adevăr. Deci se poate.

    Tot în urmă cu un an, Falcă se lăuda cum Primăria va sili („deocamdată”) proprietarii a 57 de clădiri să se apuce de treabă și specula că ar putea fi finisate până în 2016.

    „Din anul 2013, România are o legislaţie care impune administraţiei locale să ia măsuri pentru aceste faţade. Legea prezintă procedura atât de realizare cât şi de atenţionare a proprietarilor care deţin astfel de proprietăţi. Clădirile se află în zona protejată a municipiului Arad, adică în zona centrală, istorică. Avem în total 202 clădiri în analiză din care primele 57 intră în lucru în prima fază”, explica edilul într-un interviu pentru vestic.ro. În același interviu, el vorbea despre importanța respectării normelor de reabilitare a clădirilor, spunând că „noi am înţeles prost proprietatea. Prima dată comuniştii au înţeles-o prost că au luat-o, apoi când s-a retrocedat am înţeles-o prost când s-a stabilit că dacă este proprietatea mea, pot să fac ce vreau cu ea. Există în percepţia juridică europeană accepţiunea că proprietatea este a ta din punct de vedere al valorii construcţiei, dar interfaţa acestei proprietăţi cu lumea se realizează după reguli stricte.”

    Doar că săptămâna aceasta, purtătorul de cuvânt ne-a explicat că, de fapt, proprietarii nu pot fi forțați să-și renoveze casele, chiar dacă acestea fac parte din patrimoniul orașului. Ca să se apuce de treabă, toți proprietarii trebuie să semneze că sunt de acord. Dacă unul nu seamnează, „țeapă” – cum s-ar spune. Atunci de ce ni se fac promisiuni în van?

    În 2013, tot Falcă se mândrea că proiectul prin care se doreşte reabilitarea faţadelor clădirilor istorice face parte din strategia oraşului pentru obţinerea titlului de Capitală Culturală Europeană în anul 2021… Cum se va face proiectul ăsta, ținând cont că autoritățile locale ne spun că nu pot impune nimic proprietarilor, e greu de înțeles.

    Dacă legi solide și putere de intervenție nu există, e clar că nu te poți baza de teama de pedeapsă a oamenilor. Singurul „combustibil” pe care te poți baza e „simțul civic” al oamenilor.

    Iar bazându-te pe asta, e ca și cum te-ai baza în război pe o praștie.

     

    Urmărește Special Arad și pe Google News, Twitter, LinkedIn și Instagram!

    Distribuie articolul

    Comentarii

    1. Bravo !!! Asta va lipsea sa fiti cu adevarat jurnalisti:investigatia pe teren.Ca din birou poti scrie cate pamflete vrei,ca tot nu devii jurnalist.Felicitari !! Aplecati-va si asupra autorizatiilor de construire ce s-au dat si se dau inca pentru palate tiganesti ce ies in totalitate din arhitectura orasului.Cine si pentru ce(cat) da aceste autorizatii? In ritmul acesta, rapid o sa ajungem ca si Sambateni sau Covasant.

      +7 voturi
      +1
      -1
    2. Dominșoara Raluca. Atenție , ați publicat fotografii făcute de subsemnatul. Actiunea este gândită și realizată de mine și acoperită de umbreala Board -ului primarului. A fost cu adevărat un succes, și nu știu dacă apreciați munca depusă de autor.
      Dacă tratați această temă, predilectă Bujor Buda, și As. PRO URBE, puteați să amintiți cum din 2005 ”frământă” tema urbanismului arădean. Rezultat…pe cum se vede, depinzând și de cine a recepționat semnalele noastre de alarmă.
      Vă doresc mult succes în munca dumneavoastră și multă originalitate. Tema URBANISM este nelimitată. Aveți loc și alături de mine. Risc, să-mi fie cenzurată scrisoarea aceasta, probabil nici publicată no o so fie publicată. Nu-i nimic, mai am o copie și pentru ziar. Cu bine domnișoara raluca

      0 voturi
      +1
      -1
    3. Domnișoara Medeleanu. Vă rog să continuați , scrieți și fotografiați; semnați ce scrieți și ce fotografiați, chiar dacă reprezentanții puterii se feresc să vă menționeze când se laudă cu inițiativele dumneavoastră. Iată o chestiune care pe mine m-a afectat la început, dar care acum mă lasă rece. Tot ce fac , o fac din considerente pentru orașul Arad, din atașament și mândrie. Le acord circumstanțe deoarece – Ei nici nu știu ce oraș frumos avem – . Toată considerația pentru ce ați început… Cu bine Bujor buda

      +3 voturi
      +1
      -1

    Lasa un raspuns pentru enola

    3 + 2 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.