Cine a spus că industria cinematografică e pe moarte? Sălile de cinema din România rulează afaceri de sute de milioane





Numărul de săli de cinema din România ar putea ajunge la finele anului la aproape 400 de unităţi, dublu faţă de acum opt ani. Acestea obţin anual venituri de 50 de milioane de euro doar din vânzarea de bilete, potrivit Capital.ro.
Pare ciudat cum în era televiziunii cu peste 100 de canale, a ecranelor tot mai mari şi tot mai performante, a sistemelor home cinema, a Internetului broadband şi a torenţilor unde găseşti aproape orice, cinematografele nu numai că nu pierd teren, însă chiar devin tot mai puternice. O primă explicaţie este că şi tehnica din sălile de cinema s-a îmbunătăţit mult în ultima perioadă, ajungându-se la experienţe de imagine şi sunet imposibil de reprodus acasă. „Credem că românii iubesc să meargă la film, iar singurul lucru care lipsea în 2007 era infrastructura cinematografelor. Odată ce am deschis sălile, oamenii au venit în noile cinema-uri“, spunea Mooky Greidinger, CEO-ul Cineworld Group.
O altă explicaţie ar fi că am pornit de jos, chiar de foarte jos. În 2015, care pare a fi un an record în ceea ce priveşte numărul de spectatori de film, am atins la nivel naţional o frecvenţă medie de 0,57 bilete vândute pe cap de locuitor. Spre comparaţie, un bulgar merge la cinema de 0,7 ori pe an, un ungur sau un ceh de 1,2 ori, un neamţ sau un italian de cam 1,7 ori, un austriac sau un spaniol de două ori, un francez de 3,4 ori, iar un american de 4,6 ori. „Piaţa din România este una în continuă dezvoltare, cu un potenţial de creştere extraordinar. E o ţară mare, cu 20 de milioane de oameni cărora le place să meargă la film, aşa că există multe oportunităţi aici“, arăta Greidinger.
Lider incontestabil
Cineworld Group domină, prin Cinema City, piaţa de profil din România. Conform datelor Centrului Naţional al Cinematografiei, la finele lui 2015 firma deţinea, în 17 oraşe din toată ţara, 22 de cinematografe cu 198 de săli (respectiv 58% din totalul sălilor din ţară) şi atrăsese 6,5 milioane de spectatori (tot 58% din total), care cumpăraseră bilete de 126,5 milioane de lei (61% din încasările totale de 206 milioane).
În clasament urmează multiplexul din Băneasa Shopping Center (13 săli care au atras 9% din spectatorii şi 10% din încasările la nivel naţional), Movieplex din Plaza România (11 săli, 690.000 de spectatori, 12,8 milioane de lei încasări), Hollywood Multiplex din România Mall (10 săli, 465.000 de spectatori, 9,7 milioane de lei încasări). Părăsim Bucureştiul şi ajungem la Braşov, unde multiplexul EBS Cinema Services din mallul Coresi a avut anul trecut, în doar nouă luni de funcţionare, 323.000 de spectatori şi venituri de 5,5 milioane de lei. În imediata vecinătate se afla Cine Grand (actualul Cine Globe), care, cu două multiplexuri cu un total de 12 săli, unul în Iris Titan din Capitală şi unul în mallul Uvertura din Botoşani, a avut 305.000 spectatori şi venituri de 5,3 milioane de lei. Iar multiplexuri care nu aparţin reţelelor deja menţionate mai funcţionează şi în Oradea (două, cu câte şase săli fiecare), în reţeaua Cityplex (Constanţa, Braşov, Tulcea şi Bârlad, cu 11 săli), în Braşov (opt săli), în Piteşti (şapte săli), Alba Iulia sau Focşani.
Citește continuarea pe Capital.ro
Comentariile portalului
Aha, dacă realizarilee sunt în funcție de datele dan biblie, probabil că autostrăzile se vor face până la apoca lipsă! Aia mare, sau mică, nu mai contează...
Poate nu ar strica să vă documentați ceva mai atent. Veți putea observa că procesiunile ortodoxe legate sau inspirate din viața lui Iisus (deci, inclusiv drumul crucii) (...)
Sa-mi spuna cineva de ce acesti calugari copiaza Via Dolorosa de la Romano Catolici. Biserica Ortodoxa nu are " Drumul Crucii" inclus in randuiala bisericeasca . In nici o carte de cult (...)