Christopher Torch, directorul artistic al Asociației Timișoara 2021 Capitală Europeană a Culturii pentru perioada de Start Up, al cărui mandat s-a încheiat ieri, a transmis o scrisoare deschisă în care vorbește despre problemele cu care se confruntă proiectul, la scurt timp după ce asociația i-a mulțumit public pentru activitate.

În scrisoarea deschisă pe care a transmis-o atât presei din România, cât și presei din Europa, Christopher Torch acuză autoritățile publice din Timișoara că au blocat în mod constant capacitatea TM2021 de a-şi atinge obiectivele. „Realitatea stă în felul următor: Timişoara 2021 nu a primit niciodată o şansă rezonabilă pentru a se putea dezvolta în aşa fel încât să poată implementa un program cultural coeziv. (…) După trei ani bugetari de la acordarea titulaturii, nu s-a creat nicio bază economică stabilă”, declară Chris Torch, semnalând că există riscul ca Uniunea Europeană să-i retragă Timișoarei titulatura de Capitală Europeană a Culturii.

Redăm integral, mai jos, scrisoarea deschisă:

Chris Torch – Ce a fost? Ce urmează?

o scrisoare deschisă redactată la finalul prezentului meu contract cu TM2021

Am fost privilegiat să coordonez Echipa Artistică a Timişoara 2021 – Capitală Europeană a Culturii începând cu februarie 2017, o perioadă de aproape doi ani şi jumătate. În tot acest timp am descoperit Timişoara, ajutat fiind de către colegii mei, care mi-au fost ghizi cât şi parteneri de discuţie şi gândire critică. Încă de la început cea mai importantă întrebare pe care am încercat să o răspundem împreună a fost: Care este scopul unei Capitale Europene a Culturii în adevăratul sens al cuvântului?

Consider că societatea civilă şi sectorul cultural independent reprezintă esenţa oricărei scene culturale urbane. În Timişoara, cei din societatea civilă şi sectorul cultural independent nu beneficiază de stabilitate sau susţinere strategică. Trebuie să creem un eco-sistem viabil care să asigure un echilibru constructiv între iniţiativele civice şi investiţiile culturale publice.

M-am alăturat acestui proiect în fazele finale ale candidaturii, în vara anului 2016. Atunci am fost invitat să coordonez faza StartUp pentru Timişoara 2021. După ce am fost recrutat, am declarat următoarele:

„Obiectivul meu este să apăr şi dezvolt viziunea Programului Cultural în felul în care este definit prin Bid Book. Misiunea mea este să formez o Echipă Artistică în următorii doi ani, să întăresc capacitatea de colaborare cu parteneri europeni şi să coagulez o echipă locală eficientă şi extrem de competentă, capabilă să implementeze Progamul în următoarea sa fază. Voi face parte din proiectul Timişoara 2021 până când acea echipă de calitate va fi formată şi va devenit complet funcţională. Scopul pe termen lung este crearea unui sector cultural local cu standarde profesionale înalte, atent la nevoile cetăţeanului, cu legături puternice în Europa”.

Din nefericire, de când mi-am început activitatea în anul 2017, ne-am confruntat în mod constant cu obstacole greu de surmontat:

•  lipsa resurselor şi a stabilităţii financiare

•  declaraţii publice contradictorii venite din partea liderilor politici şi a directorilor de instituţii

•  promisiuni înşelătoare sau false, promisiuni care nu au fost niciodată onorate

•  imposibilitatea de a aranja colaborări pe termen lung, în special cu artişti şi parteneri străini

•  personal sub-finanţat şi lipsa unei recrutări eficiente

•  un Board ai cărui membri poartă concomitent vina directă pentru lipsa suficientă de fonduri, în timp ce susţin că îşi asumă responsabilitatea de a asigura sănătatea financiară a proiectului – un dublu-rol cel puţin neliniştitor.

Realitatea stă în felul următor: Timişoara 2021 nu a primit niciodată o şansă rezonabilă pentru a se putea dezvolta în aşa fel încât să poată implementa un program cultural coeziv. Limitările financiare şi manevrele politice au blocat orice fază de pregătire, situaţie care ne-a permis să realizăm bucăţele din ceea ce era proiectat, atunci când am avut sporadica oportunitate de a reuşi să implementăm parte din ceea ce ne propusesem. Planurile noastre iniţiale se bazau pe promisiuni de finanţare, obiective ambiţioase şi programe de plată fireşti. După trei ani bugetari de la acordarea titulaturii, nu s-a creat nicio bază economică stabilă. Cuplate cu personalul insuficient şi lipsa fondurilor necesare implementării, planurile au devenit visuri.

Visuri frumoase desigur. Datorită răbdării şi implicării majorităţii sectorului cultural, unele dintre aceste visuri au fost realizate. Altele sunt momentan suspendate, aşteptând resurse modeste, chiar dacă se doreşte ca ele să fie realizate de către cei implicaţi. Apelul pentru proiecte Searchlight, desfăşurat în luna ianuarie a acestui an a adus proiecte noi şi dinamice care să se alăture Călătoriei.

Începând cu anul 2017 am implementat un număr de evenimente la scară largă: rezidenţa şi spectacolele Cirkus Cirkör, implicând 5000 de spectatori cât şi peste 600 de copii şi adulţi care au participat la workshopuri gratuite, Lumina Libertăţii care a avut un public de 6000 de spectatori pe parcursul a trei seri, BEGA!, un spectacol minunat şi grandios care a avut loc de-a lungul canalului râului Bega; spectacole invitate ale legendarelor teatre europene Odin Teatret şi Teatro delle Albe.

Am avut proiecte în cartierele oraşului – Windows (Dacia) şi Birdhouse Gallery (Iosefin). Am derulat o serie de dezbateri şi serate culturale în diverse baruri şi cafenele – Café21 – unde am invitat intelectuali europeni, artişti şi activişti locali.

Trasee importante cum ar fi Cămine în Mişcare/Moving Fireplaces şi La Pas/Slowing Down, două proiecte fanion ale Bid Book-ului, combină activismul social, cultura şi patrimoniul, deschizând şi regenerând oraşul şi satele din Banat.

Traseul pe termen lung, Dante21, iniţiat în partreneriat cu Ravenna Festival, un festival de recunoaştere internaţională, este la început şi chiar în această perioadă 30 de tineri artişti de teatru din Timişoara vor participa la o rezidenţă de o săptămână în Italia.

Am creat focus grupuri axate pe aspecte culturale ale oraşului nostru: copii şi tineri (Kids21) şi asociaţii sportive (Sport21). Din aceste interacţiuni vor rezulta evenimente culturale importante.

Prin progamul Power Station am iniţiat o serie de seminarii şi laboratoare menite să dezvolte competenţele a peste 100 de producători culturali emergenţi şi mediatori cu ajutorul unor mentori internaţionali.

În tot acest timp am generat venituri de peste 400.000 euro, prin intermediul unor proiecte de co-finanţare UE cum ar fi Centriphery, MOST, Heritage Contact Zones şi DigiCulture, resurse de care oraşul va beneficia în următorii trei ani de zile.

Dar, datorită lipsei totale de finanţare din partea surselor din România, în ultimele 7 luni de zile dezvoltarea programului a întâmpinat piedici serioase. Multe proiecte s-ar fi putut dezvolta în a doua perioadă a acestui an şi ar fi pregătit evenimentele ce urmau să aibă loc în 2021. Ce-ar fi fost dacă…

Momentan există îngrijorarea reală că Uniunea Europeană va lua în calcul retragerea titlului acordat Timişoarei. Mai există posibilitatea la fel de reală ca ultima etapă – acordarea Premiului Melina Mercouri (1.5 milioane euro) – să nu mai aibă loc. Comisia de Monitorizare a UE a fost şocată atunci când a trebuit să asculte explicaţiile confuze şi neconvingătoare legate de suma derizorie de fonduri acordată din suma totală promisă de către autorităţile publice Asociaţiei TM2021. Iar atunci când acele fonduri au existat, au fost făcute disponibile într-un mod haotic, niciodată la datele la care fuseseră promise, nerespectând angajamentele semnate.

Rolul meu ca Director Artistic a ajuns într-un moment de cotitură. Se va face un apel de recrutare „deschis”, după cum fusese stipulat iniţial în Bid Book. Aceste aspect este unul excelent, chiar dacă tardiv. Nu am decis încă dacă voi alege să candidez. Aştept să văd fişa postului şi condiţiile de lucru propuse înainte de a alege. Bănuiesc faptul că niciun candidat competent, din România sau din afară, nu va accepta acest post până când finanţatorii şi Board-ul nu-şi vor lua rolurile şi responsabilităţile în serios.

Din păcate lipsa de competenţă în domeniul cultural a celor din Board, dominat de aceleaşi autorităţi publice care au blocat în mod constant capacitatea TM2021 de a-şi atinge obiectivele, nu anunţă nimic bun.

Numai o iniţiativă cetăţenească serioasă, care să întrunească o secţiune amplă a sectorului cultural şi a societăţii civile, ar putea pune suficientă presiune pentru ca situaţia să poată fi schimbată. Din păcate, până în acest moment, răspunsul sectorului cultural a fost unul marcat de interese personale şi de lipsa curajului, atât la noi în oraş cât şi la nivel naţional. Această fragmentare este unul dintre marii noştri inamici. Există prea multe voci care se suprapun dar nu au niciun interes să colaboreze.

Astfel că voi lua o pauză şi voi aştepta ca lucrurile să se îndrepte, ca măsurile necesare să fie luate pentru ca Timişoara să poată deveni o adevărată Capitală Europeană a Culturii. Voi locui în continuare aici în Timişoara. Acest oraş a devenit acasă pentru mine. Aştept cu nerăbdare să particip la proiectele pe care le-am iniţiat în faza StartUp. Voi continua să mă implic în proiecte relevante, oferindu-mi ajutorul şi experienţa acolo unde va fi nevoie – în special sectorului cultural independent, care se găseşte angajat într-o zbatere continuă pentru recunoaştere şi respect.

Rămân dedicat minunaţilor oameni cu care am lucrat şi care, contrar tuturor aşteptărilor, continuă să facă lucrurile să se întâmple. Sunt pregătit să contribui în orice fel pot, dacă şi atunci când condiţiile necesare vor fi onorate.