joi, 28 martie, 2024

Special Arad Logo

    Centenarul, într-o lumină națională. Casa lui Cicio Pop din Arad va fi iluminată în cadrul unui spectacolul vizual și sonor

    de Special Arad | 12 octombrie 2018, 1:55 PM | Cultură | Topic special

    1

    Asociația Culturală de Educație prin Artă lanseză în Centenarul Marii Uniri seria de evenimente „Mă vezi? 1918 într-o altă lumină”, care se vor desfășura în 6 orașe din România, printre care și Arad, în perioada octombrie – decembrie 2018.

    Publicul este invitat la zece evenimente de iluminat arhitectural, create special pentru zece clădiri din România, a căror istorie este strâns legată de momentul Marii Uniri și de ultimii o sută de ani: Ateneul Român (București), Grădina de vară Capitol (București), Academia Română (București), Palatul Regal (București), Palatul Cantacuzino (București), Cazino Constanța, Muzeul Unirii (Iași), Muzeul Memorial (Sighet), Casa lui Ștefan Cicio Pop (Arad) și Catedrala Încoronării (Alba Iulia).

    Evenimentul va avea loc la Arad pe data de 12 noiembrie 2018, la Casa lui Ștefan Cicio Pop (Str. Ștefan Cicio Pop nr. 3), un monument istoric… din păcate, aflat într-o stare deplorabilă tocmai în Anul Centenarului. În acest edificiu, ridicat în stil eclectic, a locuit marele politician român, Ștefan Cicio-Pop, membru al Partidului Naţional Român și deputat în parlamentul de la Budapesta. În clădirea cu un singur nivel au avut loc în noiembrie 1918 consfătuirile Consiliului Naţional Central Român, care a hotărât convocarea Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918.

    În jurul fiecărei clădiri emblematice va fi creat un spectacol vizual și sonor, de aproximativ 10-15 minute, care va fi reluat de cinci ori pe parcursul serii respective, pentru toate monumentele arhitectonice din program.

    Spectacolele vor pune în valoare 10 clădiri reprezentative pentru momentul Marii Uniri, iar acest tip nou de manifestare culturală, care îmbină elementele de arhitectură, tehnologia și arta, va oferi locuitorilor din șase orașe acces direct la semnificația istorică și frumusețea unor simboluri culturale naționale. Evenimentele de iluminat arhitectural vor fi însoțite de prezentări audio originale ale clădirilor și istoriei lor și vor fi transmise live pe platforma online Mă vezi? 1918 într-o altă lumină”, oferind publicului din orice colț al lumii șansa de a le urmări în direct.

    Calendarul evenimentelor este următorul:

    Ateneul Român (București) – clădire clasică pentru cultura României și, totodată, simbol al Bucureștiului, Ateneul Român împlinește în 2018, 130 de ani de la inaugurare. Clădirea simbol din centrul Bucureștiului figurează, din anul 2004, pe Lista Monumentelor Istorice, ca „monument de arhitectură de valoare națională și universală”. – 29 octombrie 2018

    Grădina de vară Capitol (București)– construcțiile de amenajare pentru acest teatru de vară, denumit inițial Alhambra, datează din 1916, chiar înainte de începerea războiului și Marea Unire. Monument din patrimoniului cultural național, parte din ansamblul Cinema/Teatrul de vară Capitol, Grădina de vară, ”cu ieșire în Sărindar”, este un simbol al efervescenței artistice a Bucureștiului interbelic. – 30 octombrie 2018

    Academia Română (București)– clădirea Academiei a fost aleasă pentru rolul esențial al instituției pentru momentul 1 decembrie 1918. Instituția a fost creată ca o societate națională enciclopedică, dar germenii unui proiect de țară au existat încă de la început. Reunirea într-un forum unic la București a liderilor din cultură de pe tot cuprinsul spațiului locuit de români a urmărit crearea unui identități și a unei unități culturale, fapt ce s-a împlinit în 1918. – 31 octombrie 2018

    Palatul Regal (București) – clădirea, a cărei construcţie a fost patronată de Carol I, a devenit unul dintre cele mai importante simboluri ale României, după Unirea din 1918. Clădirea simbolizează centrul puterii monarhice în România și reprezintă principala reședință regală din București. Ea a fost folosită efectiv pentru găzduirea activităților oficiale ale Familiei Regale a României. – 1 noiembrie 2018

    Palatul Cantacuzino (București)– una dintre cele mai frumoase clădiri din București. Aici funcționează Muzeul George Enescu, investit deopotrivă cu valoare istorică, culturală, artistică şi turistică. Patrimoniul său permite recompunerea istoriei unei vieţi şi cariere de excepţie, puse în slujba muzicii româneşti şi a afirmării sale în context universal. Din 2007, Palatul Cantacuzino este inclus pe lista monumentelor Patrimoniului European. –  2 noiembrie 2018

    Cazino Constanța– una dintre clădirile emblemă ale orașului Constanța, în prezent este în paragină. Alegerea acestei clădiri în cadrul proiectului va contribui la o mai mare conștientizare privind potențiala pierdere a unei minuății arhitecturale și istorice. –  6 noiembrie 2018

    Muzeul Unirii (Iași) – clădirea este monument istoric și de arhitectură, construită între 1800 – 1806, în stil neoclasic. Casa Catargiu, azi adăpostind Muzeul Unirii, a fost proprietatea mai multor familii boierești. Între 1859-1862 a fost reședința domnească a primului domnitor al Principatelor Unite – Alexandru Ioan Cuza, iar între anii 1916-1919 devine reședință a regelui Ferdinand. – 8 noiembrie 2018

    Muzeul Memorial Sighet– fosta închisoare este astăzi un simbol-cadru pentru ceea ce s-a întâmplat în timpul comunismului în România și în celelalte țări din Centrul și Estul Europei. În fiecare celulă a ei, transformată în sală de muzeu, se găsește un detaliu tematic sau cronologic al malformației politice care a adus suferință și moarte – în interiorul sau în exteriorul zidurilor de închisoare – de-a lungul secolului XX european. – 10 noiembrie 2018

    Casa lui Ștefan Cicio Pop (Arad) – în acest edificiu ridicat în stil eclectic, a locuit marele politician român, Ștefan Cicio-Pop, membru al Partidului Naţional Român și deputat în parlamentul de la Budapesta. În clădirea cu un singur nivel au avut loc în noiembrie 1918 consfătuirile Consiliului Naţional Central Român, care a hotărât convocarea Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. – 12 noiembrie 2018

    Catedrala Încoronării (Alba Iulia)– sau Catedrala Încoronării este inclusă în Lista monumentelor istorice din România. În curtea acestei biserici a avut loc în data de 15 octombrie 1922 ceremonia de încoronare a Regelui Ferdinand și a Reginei Maria ca suverani ai României Mari. Este un simbol al unității naționale a romanilor, amplasat pe latura de Vest a Cetății Alba Carolina. Edificiul are o amplă perspectivă asupra Platoului Românilor, zona în care, la 1 Decembrie 1918, peste 100.000 de români au aprobat Unirea Transilvaniei cu România. Este primul lăcaș de cult important ridicat în Transilvania după Marea Unire, între 1921 – 1922. – 13 noiembrie 2018

    Urmărește Special Arad și pe Google News, Twitter, LinkedIn și Instagram!

    Distribuie articolul

    Comentarii

    1. Poate vor fi amintiți si cei care au dat sânge întru început pentru idea de Unire la Arad!
      Preotul Cornel Popescu, Preotul Cornel Leucuţia, Învăţătorul Lazăr Tâmpa, Leonte Ciorău, Nicolae Barna, Dimitrie Raica, Teodor Gligor, Ignat Ungurean, Teodor Rediş, Gheorghe Iovanovici, Ioan Iovanovici, Ioan Popa, Pascu Jurjuţ, Valeriu Jurjuţ, Ioan Jurjuţ, Floarea Cosma, Ioan Istrate, Gligor Alda, Sofia Faur, Nicolae Lăscuţiu, Pavel Faur, Elena Bărdan, Elena Petroman, Ştefan Popa, Ioan Oprea, Arsenie Morar, Pahonie Dura, Pavel Suba, Epihanie Fărcaş, Nicodim Morar, Iosif Alexa, Nicolae Pui, Antonie Beleu, Iosif Bândea, Gheorghe Pianga, Gheorghe Morar, Teodor Ardelean, Andrei Morar, Pavel Faur, fiul, Ioan Faur, Anghelina Ciev, Floarea Stoia, Antilofie Verşigan, Saveta Lăscuţiu, Cosma Zopota, Virginia Hotăran, Teodor Baba, Ioan Luciu, Petru Cotoc, Nicolae Groza, Ioan Ţâşcă, Maria Ciungan, Toma Petrişor, Gheorghe Tuluvan, Pavel Crainic, Indreiu Zenza, Alexandru Coţioiu, Mihaiu Zăcoiu, Gligor Horga, Nicolae Pasc, Ioan Şuran, Nicolae Fărcaş, Mitra Bârlea, Ioan Lăzărescu, Dănilă Adam, Petru Petrean, Petru Pianga, Gheorghe Roşu, Iosif Ardelean, Zamfir Băltean, Protopop Augustin Târziu, Nicolae Ţucudean, Teodor Herlo, Pavel Tarcea, Gheorghe Burcă, Georgele Bătrânu – „Să zicem acestora şi tuturor celor necunoscuţi martiri ai noştri: În veci pomenirea lor!”. Aşa se încheia lista martirilor din broşura anului 1934.

      +1 voturi
      +1
      -1

    Lasa un raspuns pentru Andrei

    4 + 8 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.