joi, 28 martie, 2024

Special Arad Logo

    Ce haine îmbracă mafia în Arad? – sechestrarea unui copil de 16 ani, cercetată cu pulanu-n gură de polițiști

    Unde ajungem? Unde ajungem? Unde ajungem?

    Trăim cu impresia, de când ne-am așezat în fața calculatorului, că dezvăluim ceea ce se întâmplă pe străzile Aradului de câteva zile încoace, că avem în fața ochilor un caz mult mai îngrozitor decât pare la prima vedere. Ne ferim, deocamdată, să tragem concluzii, însă ele ni se derulează prin minte mai ceva ca secundarul unui ceas. În sfârșit, în continuare o să vă povestim ce investigăm de câteva zile bune, redacția Special Arad luând decizia ca  publicarea acestui articol să fie făcută mai devreme decât, poate, ar fi cazul deoarece credem că în acest fel viața unui copil de 16 ani poate fi salvată. NU! Nu spunem cuvinte mari, chiar „salvat” este termenul. „Înarmați-vă” cu rabdare, nu e un material ușor, e chiar și destul de lung, însă, dacă aveți copii, și nu numai pentru cei care aveți copii, vă rugăm să îl citiți. O să aveți multe de învățat, poate, unii, chiar o să învățați să vă fie frică și să controlați cu atenție și mai mare anturajele copiilor dumneavoastră. Cât despre comportamentul unora dintre polițiștii care fac subiectul acestui articol, ne păstrăm calmul și nu o să spunem noi nimic. Deocamdată…

    Trimis la plimbare de polițiști… sau cum să-ți faci examen toxicologic pe banii tăi

    Am primit, marți, un telefon, de la o cunoștință, care ne-a rugat să o ajutăm cu niște sfaturi. Era vorba despre un copil de 16 ani, dispărut de acasă pe 10 mai și găsit după 11 zile. Lucrurile nu erau deloc simple, fiindcă Florin Teucean, copilul dispărut de acasă, i-a povestit tatălui și, mai apoi, Poliției, că a fost sechestrat într-un apartament și obligat să consume droguri.

    Tatăl își dorea să nu lase lucrurile așa și să se zbată pentru a se afla adevărul. Persoana care ne-a contactat a făcut-o pentru că îl cunoaște pe copil încă de la vârsta de o lună. A încercat să-l ajute mereu, ca să aibă o viață liniștită și cu cât mai puține nevoi. Acum, într-un moment important în viața adolescentului, avea o mare nedumerire: după ce tatăl le-a cerut polițiștilor să-l ducă pe copil la un examen toxicologic, pentru a fi dovedit faptul că a fost pus să consume droguri, a cam fost trimis la plimbare. Adică, susține tatăl, a fost trimis să facă aceste analize pe banii săi! Deoarece tatăl lucrează și este singurul care duce bani în casă, în concluzie familia este una cu posibilități materiale nu tocmai foarte bune, normal că nu-și permiteau să facă examenul toxicologic (mai mult de 1500 de lei). Ei bine, acest aspect ni s-a părut și nouă ciudat, fiindcă vorbim despre un caz care ar trebui să se afle pe masa polițiștilor, în concluzie aceștia să depună toate eforturile pentru a face lumină, în niciun caz să se spele pe mâini și să șteargă cu buretele ce s-a întâmplat. În documentarea noastră ni s-a spus că băiatul ar avea probleme de sănătate, că ar mai fi fugit de acasa încă de câteva ori (acum vorbim de sechestrare!), însă, repetăm, Poliția avea datoria să ia în seamă ce se susține și să procedeze în consecință. Deocamdată, nu știm dacă e vorba despre lipsa de profesionalism a Poliției sau de cu totul altceva, așa că, iată, continuăm…

    „El nu face prostii deloc. El e cel mai cuminte…”

    Am început să ne interesăm care sunt procedurile. Între timp, am fost contactați din nou, spunându-ni-se telefonic, cu disperare, că indivizii care l-au sechestrat pe Florin vreme de 11 zile, s-au dus să-l caute acasă, cei doi, tatăl și fiul, dând nas în nas, pe stradă, aproape de locuința lor, cu doi dintre indivizii vizați de plângerea, deocamdată neoficială, către Poliție. În acel moment tatăl a sunat la 112.  Am ajuns la fața locului înaintea Poliției, chiar dacă am făcut vreo 20 de minute, dar acest aspect o să pară nesemnificativ în comparație cu ce o să citiți în continuare.

    IMG 20190521 WA00002

    (Florin, tatăl său, Dumitru, s-au întâlnit pe stradă, aproape de casa lor, cu cei doi indivizi. Cel cu bicicleta e un vecin.)

    Odată ajunși la fața locului, polițiștii au început să-și noteze cele întâmplate. Am fost întrebați și noi cine suntem și dacă suntem cu cei doi, tatăl și băiatul. Am confirmat, dar nu le-am precizat că suntem jurnaliști. Lucrurile păreau că decurg normal, până la un moment dat, când unul dintre agenții sosiți la fața locului, fiind „bazat” că n-are cine să-l conturbe, a devenit arogant și a început să-l ia peste picior pe tatăl băiatului: „Lasă că știu eu cine-i băiatul. E un băiat foarte cuminte, cel mai cuminte. Știm și noi pe unde umblă, în ce cercuri și cu cine. E cel mai cuminte. El nu face prostii defel”. Cam ciudate comentarii, nu-i așa? Ce treabă ai tu, polițist, chiar dacă îl cunoști pe copil, chiar dacă știi ce „antecedente” are (nu ne referim la cele penale!), să îl iei peste picior? Nu cumva treaba ta, ca polițist, este să anchetezi și să se afle adevărul? Să poti afla dacă este adevărat că băiatul a fost sechestrat sau dacă nu cumva a inventat povestea pentru ca tatăl lui să nu-și piardă încrederea în el. Din nou, iar ne duc gândurile spre altceva, însă nici acum nu o să spunem pe șleau…

    Tatăl, copilul și persoana care ne-a contactat, sfătuiți și de noi, s-au deplasat ulterior la sediul Inspectoratului de Poliție Județean Arad pentru a depune o plângere, mai ales pentru perioada în care băiatul a fost dispărut și, după cum spune acesta, a fost încuiat într-un apartament și obligat să consume droguri. Ulterior, au fost îndrumați către Secția 1 de Poliție de pe Calea Aurel Vlaicu, acolo unde am decis să mergem și noi. Și de aici începe nebunia… Sau, să-i spunem, teroarea! Până atunci însă, vă prezentăm declarațiile lui Florin și ale tatălui său cu privire la cele întâmplate:

    Florin Teucean, fiul: „Eram prieten cu ei înainte, dar nu știam că vor face ce au făcut. Am mai fost pe la ei înainte. Au venit după mine vineri (n.red. – 10 mai) și au zis că mergem să mâncăm. L-am sunat pe tati și el a zis că bine, dar să mă ducă acasă pe urmă. Ei au zis că așa voi face. Au luat bani de la el (n. red. – de la tatăl lui Florin), din dulap. Au luat 50 de lei. Au vrut să ia 200 de lei, dar le-am zis să nu ia 200 de lei, ci să ia mai puțin. Au zis că îi dau înapoi când au. Apoi m-am îmbrăcat și am plecat. Am mers la kebab și am mâncat fiecare câte un kebab, după care am plecat în Boul Roșu. Mi-au zis să merg să sun la Via Romana, la numărul …, la etajul …  (n. red. – știm și numărul apartamentului, dar îl vom oferi doar Poliției, dacă e interesat cineva de acest amănunt). Am întrebat pentru ce și mi-au zis că trebuie să merg să iau «marfă». Am zis că nu mă duc, iar atunci unul dintre ei m-a lovit și m-a scuipat. Pe urmă a mers unul dintre ei. Ulterior am plecat la el acasă, la Ared la UTA, la R…, etajul …, apartamentul … . Am mers acolo și duminică (n.red. – 12 mai) i-am zis să mă lase să plec acasă, că m-a sunat tati și i-am zis că «vin, vin, așteaptă-mă că mai am puțin și ajung». Tati m-a lăsat să merg la ei, că am mai fost miercuri și a văzut că sunt acolo și că dacă sunt cuminte, dacă îl ascult și dacă mă duc la școală, mă lasă vineri, sâmbătă și duminică acolo. Dar să vin duminică acasă, maxim la ora 20:00. Acolo m-am jucat pe Play Station, pe urmă m-am culcat. Într-o seară m-a sunat tati și l-am întrebat dacă mă lasă să mă duc la fotbal și mi-a zis: «nu, pruncul meu, tu vii acasă». Apoi unul din ei mi-a luat telefonul și cheile și mi-a zis: «tu nu mai pleci, stai cu mine». L-am întrebat de ce nu mă lasă să plec și mi-a zis că nu mai plec, apoi a încuiat ușa și a luat cheile la el. El a mai plecat de acolo în cele 11 zile, dar pe mine mă încuia în casă și lua cheile”, ne-a povestit Florin.

    Florin Teucean susține că a petrecut 11 zile într-un apartament din blocurile Ared, din zona UTA, fără să poată ieși din respectivul apartament. După 11 zile, acesta a fost eliberat din apartament de către polițiști, însă lucrurile nu sunt așa de simple cum par. Tatăl a mers de mai multe ori la acel apartament pentru a-și căuta copilul, dar nu răspundea nimeni la ușă. Întrebat de ce nu a răspundeau, Florin ne-a explicat: „De frică. Mă amenințau și mă loveau dacă scoteam vreun sunet”. Între timp, tatăl lui Florin s-a dus și la Poliție, fiind convins că fiul său e închis în acel apartament. Polițiștii au fost de câteva ori la ușa apartamentului respectiv, așa cum ne povestește chiar Florin, însă în zadar, fiindcă la ușă nu răspundea nimeni, iar el se temea să scoată vreun sunet, pentru a nu fi bătut de cei care l-au sechestrat acolo.

    Dumitru Teucean, tatăl: „Eram sigur că acolo e și că nu vor să-l lase să vină acasă, dar nu am știut ce le poate capul, că fac și prostii de genul ăsta. Am anunțat Poliția. Au fost organele de poliție de vreo două ori acolo și au zis că ei nu l-au găsit. Prima oară mi-au zis să merg eu. La Poliție am fost prima oară marți, săptămâna trecută. Luni am fost la școală și pe urmă era târziu să merg la «Dispariții», că mi-au zis să merg doar dimineața. Atunci marți dimineața automat i-am anunțat. M-au sunat joi, că au fost și nu l-au găsit, dar dacă am eu timp, să merg personal acolo și să-l iau. Dacă îl găsesc, să-l duc la ei. Le-am zis că e datoria lor să meargă să-l scoată de acolo, fiindcă eu nu pot să merg să sparg o ușă. M-au mai sunat și mi-au spus că nu dau de el, dar că o să-l găsească. Vineri, când am fost acolo, la Poliție, cu o cunoștință, mi-au spus că n-au mașină ca să se deplaseze la fața locului să vadă despre ce e vorba. Domnul Vidican mi-a zis că n-au mașină să se deplaseze la fața locului. Dar în fața sediului de poliție erau mai multe mașini”.

    Când polițistul în civil stă la taclale cu acuzații…

    Într-un final, Florin a fost recuperat din apartamentul cu pricina chiar de către polițiști (Vedeți comunicatul IPJ mai jos, în galeria foto). S-a întâmplat marți dimineața (21 mai), după 11 zile de la dispariție. Puștiul și tatăl său ne-au povestit cum au reușit oamenii legii să-l elibereze pe acesta: „Au ajuns și au bătut la ușă, dar n-a deschis nimeni. Într-un final au băgat o hârtie la sonerie și au blocat-o, pentru a suna continuu. În apartament se mai afla un om, unchiul unuia dintre cei doi tineri, care n-a știut despre ce este vorba și fiind amețit de la droguri (auziți, domnilor polițiști? – nota red.), a deschis ușa. Apoi Poliția a intrat în apartament și au întrebat «unde e Florin?», dar aceștia au zis că nu știu care Florin și că acolo nu e nici un Florin. În final le-au zis polițiștilor că «e acolo în cameră, cred că doarme»”. 

    Normal că l-am întrebat pe Florin dacă i s-a părut că polițiștii și cei doi indivizi care l-au sechestrat se cunoșteau și acesta a negat, însă a observat și că agenții nu le-au luat nici măcar datele din buletin. Practic, a văzut că n-au făcut nimic! Tânărul ne-a povestit că doar a fost ridicat de polițiști și dus la sediul IPJ, de pe strada Vârful cu Dor, fără să li se mai pună alte întrebări indivizilor acuzați de sechestrare.

    În schimb, aflăm altceva de la adolescent, și anume că ceilalți polițiști, de la Secția 1 din Vlaicu, se cunosc cu cei doi indivizi. Aici mărturisim că această senzație am avut-o și noi, în cele câteva ore bune petrecute în preajma secției și observând comportamentul (total inadecvat și neprofesionist, bineînțeles, din punctul nostru de vedere) și discuțiile dintre respectivii, aceștia ieșind în repetate rânduri din secția de poliție și purtând discuții private cu persoanele acuzate. Ba mai mult, ciudat de-a dreptul, ca să nu spunem altceva, un polițist (Bârsăuan – am aflat cercetând fotografiile făcute la fața locului), fiind îmbrăcat în civil și după modul în care gesticula în discuțiile cu cei doi indivizi acuzați de sechestrare, în fața secției, am crezut că este avocatul acestora.

    IMG 3128

    (Cum stă de vorbă „avocatul” cu clienții…)

    Acuzații recunosc, dar Poliția nu face nimic

    Și ajungem, iată, la cele întâmplate marți la Secția 1 de Poliție din Calea Aurel Vlaicu. Un lucru trebuie menționat încă din start, anume că cei doi indivizi care l-au sechestrat pe Florin, când noi am ajuns la sediu, fiind chemați tatăl și fiul să depună (cică… o să aflați de ce ne îndoim) plângerea, aceștia erau deja acolo. Nu știm cum au ajuns acolo, cine i-a dus sau i-a chemat, ne gândim, din nou, la altceva. Și, tot de menționat este și faptul că, după ce cei implicați au dat nas în nas pe strada Octavian Goga, și după ce Dumitru Teucean a sunat la 112, cei doi indivizi au dat un telefon, după care au dispărut pe străzile adiacente. Ca peste o jumătate de oră aceștia să fie la Secția 1 din Vlaicu. E altceva, nu? Așa ni se pare și nouă…

    „Polițiștii veniți pe Goga s-au dus să îi caute pe cei doi. Nu i-au găsit. Eu m-am dus la secția mare de Poliție ca să depun o plângere. Cei de acolo n-au luat în considerare ce vreau eu. Un domn, nu știu cine e și cum îl cheamă, dar care era pe coridorul sediului, a sunat la secția din Vlaicu, să ne preia ei cazul. Am mers în Vlaicu. Când am ajuns, cei doi erau acolo. Am ajuns într-un birou, iar cei de acolo (polițiștii!) mi-au spus în felul următor «Ce vrei, bă, în p…a mea, vrei bani, vrei ceva?». Le-am spus că nu vreau nimic, că vreau dreptate. «Ce dreptate îți trebuie? Îți trebuie dreptate? Îți arătăm noi dreptate. Nu câștigi nimic, nu vei primi nimic, nu vei rezolva nimic», mi-au zis. Cred că au vrut să mă descurajeze să fac plângerea, însă am tot insistat că vreau să fac plângere. Atunci ne-am întâlnit toți în camera de audieri, cu Lorenzo (n. red. – unul dintre cei doi băieți acuzați) și i-am spus că, dacă recunoaște în fața polițiștilor, dacă declară pe hârtie că este adevărat că mi-a ținut copilul sechestrat, că l-a bătut și că l-a pus să se drogheze, îi dau cuvântul meu că îmi retrag plângerea. Iar el a început să râdă la domnul comisar, a tras cu ochiul, și atunci a spus «da, este adevărat, ce poți să-mi faci?». Și atunci am zis «domnule comisar, cum se poate lucrul ăsta, să spună că da, e adevărat și dumneata nu iei nici o măsură?», iar el mi-a zis că «lasă, că nu-i nimic». Nu-i nimic? Mergem pe formele legale și am să merg până în pânzele albe”, ne-a mărturisit Dumitru Teucean.

    Pericolul ne-a făcut să sunăm comandantul IPJ Arad

    O bună perioadă în care Florin și Dumitru se aflau în sediul Secției 1 de Poliție, noi stăteam în apropierea secției, ba în mașină, ba pe o terasă din apropiere, ba pe băncile din spatele unui bloc de lângă secție. Stăteam și urmăream ce se întâmplă în fața secției, unde vedeam cum cei doi indivizi ieșeau din secție la fiecare câteva minute, vorbeau la telefoane, povesteau sau fumau. Totodată, ne doream să fim aproape, pentru a afla de la tată ce se întâmplă și cum decurg lucrurile. Însă dintr-o dată ni s-a părut ciudat că tatăl era în fața secției de poliție, în vreme ce Florin era înăuntru. Atunci ne-am întrebat dacă e normal ca minorul să fie interogat fără prezența părintelui. Nu numai că nu e normal, ci este pur și simplu ilegal! L-am sunat pe tată, pentru a nu ne desconspira (deocamdată), iar acesta ne-a spus că polițiștii vorbesc foarte urât cu el și cu fiul său și că au ridicat tonul la ei de mai multe ori. Știindu-l pe copil singur înăuntru (ce rost are să ții lângă el un angajat de la Protecția Copilului în condițiile în care părintele e acolo?) și simțind că e vorba despre altceva în sediul Poliției Vlaicu, că e deja pericol, am decis să îl sunăm pe comandatul IPJ Arad, Ioan Tamaș. La câteva minute a început agitația…tatăl lui Florin fiind rechemat de urgență în secție, pentru a fi lângă fiul său.

    Între timp, individul în sacou cu carouri, adică domnul Bârsăuan (polițist, nu avocat al celor acuzați!), a ieșit din secție, a vorbit la telefon și părea destul de agitat, cel puțin după modul în care gesticula. S-a uitat direct către unul dintre redactorii Special Arad și a întrebat „Ce faci aici? Aștepți pe cineva?”. I-am răspuns: „Da. Este vreo problemă?”. Acesta a spus că nu și că doar întreba. La câteva minute după ce acesta a intrat înapoi în secție, a ieșit un polițist în uniformă, s-a prezentat (dar nu i-am reținut numele) și ne-a cerut buletinul:

    Polițist: Vă rog să-mi prezentați un buletin!

    – Nu înțeleg. Am făcut ceva? De ce aveți nevoie de buletinul meu? Sunt pe stradă, într-un loc public și nu am făcut absolut nimic.

    – Refuzați să vă legitimați?

    – Nu refuz nimic. Doar v-am întrebat pe ce motiv îmi cereți buletinul.

    – Păi stați de jumătate de oră aici.

    – Stau de exact 22 de minute (știam după un apel din telefon). Dar la fel stau și alți oameni pe stradă.

    – Deci refuzați să vă legitimați…

    – Nu înțelegeți? Nu refuz nimic. Vă dau ce doriți, buletin, permis și așa mai departe, dar vreau doar să-mi spuneți de ce mă legitimați tocmai pe mine și nu pe oricare dintre zecile de persoane de pe stradă?

    – Bun, refuzați să vă legitimați. Haideți, vă rog, cu mine în secție.

    – Domnule, înțelegeți, nu refuz să mă legitimez. Spuneți-mi de ce tocmai pe mine mă legitimați și vin cu dumneavoastră în secție și vă dau buletinul. Sunt dubios? Par dubios?

    – Da, păreți dubios, că tot stați aici și vă uitați la noi.

    – Am înțeles. Deci mă legitimați fiindcă par dubios și că mă uit la dumneavoastră, așa cum mă uit la toți cei care trec pe stradă. Haideți, atunci, să mergem în secție și poftiți buletinul meu.

    IMG 20190521 WA00202

    (Redactorul Special Arad, legitimat de polițiști, pe stradă)

    „Ce-i asta, în p…a mea? Ai venit aici să faci tu dreptate, să ne faci nouă probleme?”

    Între timp, din secția de poliție iese din nou domnul în sacou cu carouri și îi spune polițistului în uniformă: „Nu-l mai tot întreba. Nu știi? E Fuliaș de la…”. Asta deși cu câteva minute înainte, același individ în carouri nu știa cine este ziaristul din fața sediului și pe care îl întreba ce face acolo și dacă așteaptă pe cineva. Cel mai probabil o fotografie a ajuns între timp pe grupurile de WhatsApp ale polițiștilor și cineva l-a recunoscut pe ziarist. Odată intrați în sediul poliției, a fost nevoie ca doi agenți să-și noteze datele unui ziarist care pur și simplu stătea pe stradă să vadă cum se face dreptate și cum se chinuie să-și facă meseria, să se afle adevărul. În timp ce ni se completau datele, polițistul în civil discuta la telefon, credem noi cu un „boss” din IPJ, fiindcă i se adresa în repetate rânduri cu apelativul „șefu”. Din puținele cuvinte auzite de noi în timpul convorbirii acestuia, am reținut frânturi: „Da, sunt aici. Nu, șefu. Dar… șefu, nu vrea să facă plângere. E aici și băiatul”, iar după câteva momente, probabil dându-și seama că cineva trage cu urechea la discuția lui, s-a ridicat și a intrat într-o altă încăpere.

    Ce ne-a povestit tatăl despre cum au decurs lucrurile chiar înainte să fie scos din sediu. „Pe mine m-au băgat într-o cameră, pe copil într-o altă cameră, cu cei de la Protecția Copilului, ca să-l audieze. Era o doamnă blondă, de la Protecția Copilului. Cred că cei de la Poliție au chemat-o. Apoi pe mine m-au scos afară”. Totodată, acesta ne-a povestit și ce s-a întâmplat după ce a fost chemat înapoi în secție. „Au început să vină afară, să-mi spună «Bă, vino aici! Ce-i asta, în p…a mea? Ai venit aici să faci tu dreptate, să ne faci nouă probleme? Să ne sune șefii că îi luăm declarații (n.red. – copilului)»”. Știind că în momentul în care a fost scos din secția de poliție, Dumitru a fost abordat de către polițistul îmbrăcat în haine civile, l-am întrebat pe acesta ce au discutat. „Mi-a zis să nu mai fac chestiile astea, să îmi retrag plângerea, că n-am să rezolv abosolut nimic. E același individ care a început să vorbească vulgar și urât cu noi. Copilului i-a spus «Mă, prostule. Mă, dobitocule. Mă, p…ă». A vorbit în fel și chip. Și i-am zis să nu mai vorbească așa cu el, că deocamdată eu sunt tatăl lui și eu nu-mi permit să vorbesc așa cu el, așa că nici el. Și mi-a zis «vezi că te aranjez eu pe tine». Sunt un om de rând, lucrez, îmi văd de treaba mea și nu au ce să îmi facă, fiindcă eu n-am făcut nimic”.

    Polițist: „Bă, sărăcie, de unde îți permiți tu avocat?”.

    În același timp, Dumitru Teucean ne povestește că, după ce a fost rechemat în secție, urmare a telefonului comandantului, atitudinea polițiștilor față de el și de fiul său s-a schimbat. „Au vorbit frumos. S-au calmat (forțat – nota red.). Au zis că am pile și relații și dau pe telefoane, iar ei îs luați la rost. Deci apoi au vorbit frumos. În final mi-au luat mie o declarație, i-au luat și copilului o declarație. Însă n-au vrut să îmi dea număr de înregistrare, că au zis că nu rezolv nimic. În cele din urmă mi-au dat o hârtiuță, fără ștampilă sau semnătură sau altceva, pe care e un număr. Mi-au mai zis înainte, la un moment dat, că eu nu-mi permit avocat. Mi-au zis «Bă, sărăcie, de unde îți permiți tu avocat?». Le-am zis că nu e problema lor, că îmi fac datorii și tot îmi permit avocat. Au mizat pe faptul că sunt mai amărât. Ba chiar mi-au zis la un moment dat că ăia (n. red. – indivizii care l-au sechestrat pe Florin) au trei apartamente. Mi-au zis «Tu ai trei apartamente? Ei au trei apartamente». Am zis că da, or avea ei trei apartamente, dar părinții sunt închiși prin străinătate, prin Franța, pentru tâlhărie. Eu nu sunt închis, n-am avut vreodată vreun dosar penal, vreo chemare la Poliție”, ne-a mai povestit Dumitru Teucean.

    În final, l-am întrebat pe Florin dacă știe ce droguri a luat și de ce le-a luat. „Da, iarbă. Am fumat. Fiindcă n-am vrut, m-au lovit. Și atunci am fumat”, a mărturisit tânărul de 16 ani.

    Tatăl lui Florin spune că a avut noroc că nu s-a lăsat intimidat de atitudinea ostilă a polițiștilor: „Am avut noroc că nu m-am lăsat la ei. Nu m-am speriat, cum m-au luat de la început, că m-au luat tare. Am avut norocul că nu am cedat în fața lor. Dacă cedam în fața lor, era «la revedere». Dar nu am cedat, că mi-am luat inima-n dinți”. Adică, trebuie să îți iei inima în dinți să reziști polițiștilor? Ce avem noi aici?

    După toată tărășenia, Dumitru Teucean a reușit să depună o plângere la Poliție, iar acuma așteaptă să fie contactat de autorități, probabil de Parchet, și așteaptă să vadă cum decurg cercetările. Totodată, deși inițial, după spusele tatălui, acesta a fost îndemnat de polițiști să meargă ei să-i facă băiatului un examen toxicologic, când au ajuns acasă au fost sunați de polițiști, aceștia din urmă dorind să-l ducă pe Florin la teste. Din informațiile noastre, copilului i-au fost recoltate probe de sânge și de urină, acestea urmând a fi trimise la un laborator pentru analize. Urmează ca medicii să stabilească, în funcție de analize, dacă în corpul tânărului mai există sau nu urme de droguri și, de asemenea, natura acestora.

    ***

    Am fi dorit să mai așteptăm, să obținem alte informații în investigația noastră. Chiar am purtat discuții cu ofițeri din IPJ Arad care au preluat cazul în urma intervenției noastre (sau poate doar știind că e presa pe „fir”), în urma solicitării comandantului. Am aflat că copilul ar mai fi „dispărut” de vreo câteva ori de acasă, că n-ar fi tocmai cuminte, că ar avea probleme de sănătate, că polițiștii din Vlaicu ar fi, nu altceva, doar slab pregătiți. Am aflat multe și o să vi le spunem într-o a doua parte a investigației noastre jurnalistice. Însă, când am aflat, aseară, că doi indivizi (înțelegem că unul ar fi unchiul lui Lorenzo, unul dintre cei acuzați de sechestrare) au urmărit copilul și pe persoana care are grijă de el, în Mc Donalds, și au început presiunile și amenințările voalate, am decis să facem publică povestea. Din nou, precizăm că punem la dispoziția Poliției fotografiile celor doi, în Mc Donalds, deocamdată preferând să nu le publicăm.

    Și, în final, o întrebare, sau mai multe!, care ne macină, care dor și care ne îngrozesc: Cine sunt interlopii de care trebuie să ne ferim? Nu de alta, dar, dacă memoria și arhiva nu ne înșeală, tot de la secția din Vlaicu au fost și câțiva polițiști implicați în traficul de țigări, iar până au fost prinși își purtau cu mare aroganță și uniforma și legitimația de serviciu… Să fi trecut, oare, la un alt nivel?

    Revenim.

    Urmărește Special Arad și pe Google News, Twitter, LinkedIn și Instagram!

    Distribuie articolul

    Comentarii

    1. Incompetenții universului îmbrăcați în aroganta maxima.
      Inculți, puturoși refuza orice plângere pe motiv că oricum nu se rezolva nimic.
      Cine să-i ia la rost când ei păzesc țigările din piața?
      Stau la cafele cu interlopii pe terase discutând despre vremea de afară.

      +60 voturi
      +1
      -1
    2. Extraordinar ce se poate intampla in romania….in Arad, orasul nostru….Va rog frumos sa continuati investigațiile ……si asupra celor din Secția VlaicuCum isi permit nenorociții sa se ia dr copilul ala…..fac de rușine uniforma care o poarta Ei tb sa faca dreptate nu sa acuze persoana nevinovate …..am f multi prieteni si cunoștințe care lucrează in poliție, jandarmerie, armata……etc , dar nu am mai auzit asa ceva….

      +32 voturi
      +1
      -1
      • „Incompetenta” sau „slaba pregatire” a celor de la sectia Vlaicu este arhicunoscuta…dovada ca se vand tigari peste drum de ei . A fost si la stiri…mai demult. Numa’ tu, comandatu’ IPJ Arad si prietenii tai n-ati auzit!
        …ar fi timpu’ sa iti schimbi prietenii.

        +28 voturi
        +1
        -1
    3. @ Alin Olteanu & Andrei Fuliaș

      Daca va veti opri doar la a scrie pe site citim degeaba SPA! Fiti tari si neobositi pana cand toti cei implicati raman fara locuri de munca indiferent daca sunt interlopi, infratiti cu interlopii sau slab pregatiti ! Sa vb cu bah p..a cu nevestele si pruncii lor acasa pe urma!

      La fel si cu „sefu’ ” daca permite( pt ca este imposibil de crezut ca nu stie) asa ceva! Luati legatura cu presa centrala…sa ajunga numele tuturor acestor nesimtiti pe masa ministrului si la televiziunile de stiri! SA STIE TOATA LUMEA CINE SUNT!

      MULTUMIM DE INVESTIGATIE!

      +41 voturi
      +1
      -1
    4. Vreau sa ii felicit pe jurnalistii care nu s-au lasat intimidati de politisti din Vlaicu. Din punct de vedere procedural, plangerea formulata de catre tata/copil trebuia obligatoriu inregistrata( de catre politisti), politistii de la Sectia 1 Vlaicu( nu toti ) sunt niste mici ” interlopi „….”pe zona”….. Parerea mea este ca …. din cele citite mai sus, politistii au indeplinit toate elementele constitutive ale infractiunii de abuz in serviciu prev. de art. 297 din C.pen.
      Daca se vrea dreptate si ca sa se creeze un precedent ( pozitiv ) vis-a-vis de abuzurile politiei… Plangere penala ptr. abuz in serviciu. Indiferent daca copilul a foat tinut impotriva vointei lui sau nu ( sa spunem ca exista o posibilitate ca acesta sa minta) politisti s-au comportat ca si niste golani de strada( cei din cazul de fata, nu generalizam).

      +41 voturi
      +1
      -1
    5. Peste tot e asa ceva.
      In primul rand e incompetenta/ slaba pregatire.
      In al doilea rand foarte multi politisti sunt implicati in tot felul de invarteli/combinatii etc care le aduc venituri in plus pe langa salariu.
      In al treile rand e legislatia proasta, permisiva si foarte incalcita; uneori nici nu pot face ceva din cauza lipsurilor, a dotarilor sau a aiurelilor din sistem. Nu vedeti, de multe ori politisti care isi fac treaba, retin infractori, muncesc luni de zile sa documenteze diverse infractiuni iar apoi judecatorii ii pun in libertate pe cei ce comit faptele ilegale?!

      Am patit si eu un caz in care am depus plangeri dupa plangeri pentru agresiune si in final, dupa un an m-au chemat la sectie si de fata cu cel pe cate-l reclamasem m-au presat sa ma inteleg cu el si sa imi retrag plangerea. De toata jena. Asta e politia romana? Asa trebuie sa actioneze? Inteleg, vin, aplaneaza un conflict, dar dupa ce depui sesizari e normal sa te bata la cap sa iti retragi plangerea?

      Problema ca nici pe viitor nu se va schimba nimic. In mare masura si sistemul asta e reprezentat de nivelul populatiei din tara. Nu putem avea o politie competenta daca nu avem scoli bune, spitale bune, administratie competenta, conditii de trai decente. Totul pleaca de la educatie. Si din asta nu avem. Uitati-va in jur: gunoaie peste tot, masini parcate aiurea, tupeu si nesimtire la maxim, peste tot mistocareala si incompetenta. Nu e de bine.
      100 de ani de administratie romaneasca….. pacat…

      +16 voturi
      +1
      -1
    6. Aici se ajunge atunci cand unitatile de politie sunt conduse de incompetenti, de iresponsabili și de corupți. In ultimii 25 de ani, toate concursurile pentru ocuparea funcțiior de conducere din I.J.P.Arad au fost simulate. Au câștigat doar cei agreați de către factorul politic dominant, aflat la guvernare. Asa au ajuns în astfel de funcții oameni lipsiți de capacitate, fără personalitate, foarte slab pregatiți și total subordonați politic.In aceste condiții la ce vreți să mai sperăm?!

      +15 voturi
      +1
      -1
    7. Bineinteles ca tot Politia este de vina! Atunci cand se fac incadrari din surse externe sunt cu sutele la resurse umane sa isi depuna dosarul pt candidatura…in rest hai sa-i injuram. Va rog sa va angajati voi in Politie sa fie bine!

      --15 voturi
      +1
      -1
      • …stimabile ti-ar placea ca familia ta, copilu’ tau sa fie tratat astfel de o institutie a statului indiferent care este? Sa-l ia pe tatal tau cu ba p…a si ba saracie? Daca aveau demnitate ieseau deja cu un comunicat cum ca le pare rau etc.

        Da’ n-au frate…majoritatea cred ca, scandalu’ trece si leafa ramane, o mica mustrare si maine o iau de la capat! Asta pentru ca exista oameni ca tine.

        Meseria de politist este foarte grea, DACA TI-O FACI CUM TREBUIE, mai ales in Romania, nu e usor nici la Rutiera, nicaieri in Politie…acele sute de dosare despre care vorbesti sunt tineri care vad ca „mere”…poti face bani pe langa fara sa patesti nimic si fara sa misti un deget . Tu ce ai face in locu’ lor?

        +12 voturi
        +1
        -1
    8. Polițiști noștri romani sunt niște adevărați bula fii fiindcă oriunde le iasă banu ascund și își vad de treaba… Nici măcar nu se chinuiesc sa ajute pe alții sau altele doar pe ei înșiși și familile lor ca și pe parlamentarii noștri buni din ziua de azi…

      +11 voturi
      +1
      -1
    9. in zona Boul Rosu este plin de boschetari drogati, ti si frica sa mergi pe strada, ziua in amiaza mare, ce sa mai spun, seara…. Aia de unde au bani sa se drogheze? tot asa, niste smecheri care au construit in zona, au dus o rulota si au bagat in ei zeci de drogati, sa stea acolo si sa pazeasca materialele de constructii…. daca chemi politia ca ameninta copii, ca au iesit cu toporul la ei, ca le este frica si sa mai mearga la scoala sau la alimentara, pe jos, singuri, politia spune ca nu au ce sa faca….este strigator la cer ce se intampla!

      +8 voturi
      +1
      -1
    10. Si sotia mea, mana in mana cu politia prin nepotisme str v c d, l-a dus pe copilu meu la politie (13 ani), sa depuna plangere impotriva mea(taata) fortandu-l sa scrie si sa il ameninte cu scoala de corectie si cu testul poligrafdaca nu scrie, bine inteles copilu stiind ca poate refuza toate astea, nu a scris nimic, niciunuia din birou nu lea venit sa creada, mama copilului facanduse de ras in fata anchetatorilor in acest sens,politistu era unu mai creol, gen cabral, rusine sa iti fie bai militianule, ca ai vb asa cu un copil, inclusiv la-i amenintat cu camasa de forta. asta a fost in data de 14 ma 2019, dupa ora 14.30.

      +8 voturi
      +1
      -1
    11. vai si amar de ea politie!!asteptam demisii !cum sa mai ai incredere in politie pai astia sunt mai rau ca infractorii ca aia li se mai face mila la astia din politie nu!!sustin ca dupa verificari ar trebui insusi seful politiei cu hoardele lui puse pe pila sa dispra si mai ales trebuie contro peste control in politia arad de sus in jos e prea mult acest caz prea mult!!

      +7 voturi
      +1
      -1
    12. Intr-adevar atitudinea si profesionalismul politistilor lasa mult de dorit, dar si povestea tanarului sechestrat pare cusuta cu ata alba. Nu inteleg si nu imi pare logic de ce ai sechestra un om si l-ai obliga sa se drogheze? In plus, daca esti sechestrat si vine politia la usa apartamentului tu nu strigi dupa ajutor de frica ca vei fi batut…pe bune?

      0 voturi
      +1
      -1
    13. Povestea este ciudată. Adolescentul a mai fost plecat de acasă și sunt sigur că în același anturaj. Tatăl nu a observat că anturajul frecventat de odraslă este unul dubios? Adolescentul cred că era consumator de droguri dinainte de a fi ,,sechestrat”. Referitor la polițiștii care păreau că se cunosc cu cei din anturajul adolescentului, eu cred că este o simplă relație polițist-informator. Sunt curios cum se va termina povestea. Sper să mai dispară din peisaj niște drogați…

      +2 voturi
      +1
      -1

    Lasa un raspuns pentru Dorina

    5 + 0 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.