Operațiunea „Absolute Resolve”, derulată de Statele Unite pentru capturarea președintelui venezuelean Nicolas Maduro, a reprezentat una dintre cele mai riscante și complexe misiuni ale forțelor speciale americane din ultimele decenii. Lansată doar după ce administrația Trump a concluzionat că toate opțiunile politice au fost epuizate, intervenția a combinat luni întregi de activități clandestine, informații extrem de detaliate și o execuție militară de mare precizie.

Pregătirile au început în luna august, când o echipă secretă de ofițeri CIA s-a infiltrat în Venezuela cu misiunea de a colecta informații despre rutina zilnică a lui Maduro. Fără protecția acoperirii diplomatice, întrucât ambasada SUA era închisă, agenții au operat sub un risc permanent, reușind însă să rămână nedetectați timp de mai multe luni. Datele adunate de aceștia au fost completate de informații furnizate de o sursă apropiată liderului venezuelean și de o flotă de drone stealth care survolau discret teritoriul țării.

Potrivit The New York Times, nivelul de detaliu obținut a fost extrem: autoritățile americane știau unde se deplasa Maduro, ce mânca și chiar ce animale de companie avea. Aceste informații au devenit fundamentale pentru faza militară a operațiunii, coordonată de unitatea de elită Delta Force. Generalul Dan Caine, șeful Statului Major al armatei americane, a declarat că misiunea a fost comparabilă ca risc doar cu operațiunea din 2011 în care Osama bin Laden a fost ucis în Pakistan.

Înainte de intervenție, comando-urile Delta Force s-au antrenat intens într-o replică la scară reală a complexului în care Maduro era suspectat că se afla, construită într-o bază din statul Kentucky. Militarii au exersat inclusiv spargerea ușilor din oțel și scenarii de capturare rapidă, în timp ce Pentagonul a așteptat condiții meteo favorabile și un moment cu risc minim pentru civili.

Maduro schimba frecvent locația

Situația a fost complicată de faptul că Maduro își schimba frecvent locația, mutându-se între șase și opt reședințe diferite. De multe ori, americanii aflau unde urma să rămână abia târziu, seara. Confirmarea prezenței sale într-un anumit complex a fost condiția esențială pentru declanșarea raidului.

În paralel, SUA au crescut presiunea asupra regimului de la Caracas. Au fost desfășurate aeronave pentru operațiuni speciale, avioane de război electronic, drone înarmate Reaper, elicoptere și avioane de vânătoare. În același timp, administrația Trump a încercat o ultimă soluție diplomatică: o ofertă prin care Maduro ar fi urmat să părăsească țara și să plece în exil, în Turcia, în schimbul unor concesii. Propunerea a fost însă respinsă categoric de liderul venezuelean, iar negocierile au eșuat.

Autorizația pentru folosirea forței fusese dată de Donald Trump încă din 25 decembrie, însă momentul exact al intervenției a fost lăsat la latitudinea Pentagonului. Ordinul final a venit vineri seara, la ora 22:46, ora Coastei de Est, însoțit de mesajul prezidențial: „Mult noroc și drum bun”.

Raidul a început la 1:01

Raidul a început în jurul orei 1:01 dimineața. Aproximativ 150 de aeronave au fost implicate în operațiune. Elicoptere care transportau forțe speciale americane și agenți FBI au zburat la joasă altitudine deasupra Mării Caraibelor, în timp ce avioanele din aer neutralizau sistemele de apărare antiaeriană și întrerupeau alimentarea cu energie electrică din zonă. Deși elicopterele au fost întâmpinate cu foc de armă, iar unul a fost avariat, misiunea a continuat.

Forțele americane au pătruns în complexul fortificat și l-au surprins pe Maduro în dormitor, înainte ca acesta și soția sa, Cilia Flores, să ajungă într-o cameră de siguranță. Deși trupele erau pregătite să spargă uși de oțel cu echipamente speciale, acest lucru nu a mai fost necesar. Cei doi au fost luați în custodie fără pierderi de vieți omenești în rândul americanilor.

De-a lungul lunilor, „Planul A” al administrației Trump nu a fost intervenția militară, ci retragerea voluntară a lui Maduro. Președintele american a declarat că a discutat personal de mai multe ori cu liderul venezuelean, cerându-i să se predea. Refuzul acestuia a dus, în cele din urmă, la activarea planului militar.

Deși operațiunea a fost considerată un succes tactic, ea a ridicat numeroase întrebări politice și juridice. Trump a justificat intervenția ca o lovitură împotriva traficului de droguri, însă a mers mai departe afirmând că Statele Unite vor „conduce” Venezuela și vor reconstrui infrastructura petrolieră a țării. În replică, vicepreședinta Venezuelei, Delcy Rodriguez, a declarat că Maduro rămâne președintele legitim și că țara nu va deveni „sclava sau colonia nimănui”.

Capturarea lui Nicolas Maduro marchează astfel un moment de cotitură major, cu implicații profunde pentru viitorul Venezuelei și pentru rolul Statelor Unite în regiune, într-un context geopolitic extrem de tensionat.