joi, 28 martie, 2024

Special Arad Logo

    „Bătălia culturală 2021” a ajuns la semifinală. Vezi aici toate dosarele de candidatură și notele acordate de Special Arad!

    de Tomck@t | 11 decembrie 2015, 8:49 AM | Cultură | Special

    2

    Am ajuns la capătul analizelor atât noi, cât și Ministerul Culturii. Ieri, 10 decembrie, s-a terminat și ultima ședință la București, iar astăzi, după ora 12, se va anunța (conform planului, cel puțin) lista scurtă. Cu alte cuvinte, lista de 14 orașe va fi restrânsă la 3 (maxim 5) orașe. Dacă se va număra și Aradul între orașele semifinaliste (sau mai degrabă finaliste, că marea finală va fi bruscă, peste un an), ne mai rămâne foarte puțin timp să aflăm.  

    Orașul care va primi titlul de Capitală Europeană a Culturii va avea o vizibilitate aparte la nivel internațional în 2021 și va putea atrage fonduri europene directe în valoare de până la 500 de milioane de euro. Nu în ultimul rând, va crește semnificativ rata turismului.

    Singurul oraş din România care a primit (nu câștigat!) până acum titlul de capitală culturală a fost Sibiul, în anul 2007.

    Pentru a primi acest titlu, comunitățile aflate în competiție trebuie să argumenteze în ce fel programul cultural pe care îl propun va remedia, pe termen mediu și lung, un neajuns al orașului.

    În cursul anului viitor, juriul va invita orașele aflate pe lista scurtă să-și revizuiască și să-și completeze candidaturile.

    Etapa finală a competiţiei este preconizată să aibă loc în perioada septembrie-decembrie 2016, atunci când se va anunța – efectiv – numele unui singur oraș câștigător din România, alături de unul din Grecia, respectiv un oraș european, deocamdată din afara Uniunii Europene.

    Din 30 septembrie până ieri, Special Arad a analizat toate cele 14 orașe, unul câte unul, în serialul „Mușchii încordați și neuronii arși ai candidaților în bătălia culturală 2021”. Aceste orașe candidate sunt:

    Arad

    Cluj-Napoca

    Timișoara

    Iași

    Craiova

    Alba Iulia

    Brașov

    București

    Târgu Mureș

    Baia Mare

    Sfântu Gheorghe

    Suceava

    Bacău

    Brăila

    De asemenea, am promis că la final vom acorda note de la 1 la 10 acestor orașe.

    Să începem:

    ARAD

    Dosarul de candidatură poate fi consultat AICI.

    look out

    Primul impact vizual: o poză făcută din elicopter (sau avion), deasupra Aradului, sigla și sloganul (scris cu verde) LOOK OUT EUROPE.

    După care, pe o pagină întreagă, scris tot cu verde: „Arad 2021. Surprised? There’s more!”. Privitorul care aude de Arad pentru prima oară ar trebui să fie surprins, în opinia echipei care a conceput dosarul, și după ce privitorul n-a primit efectiv nici o informație, decât o fotografie cu Aradul privit de sus, este avertizat că sunt mai multe… Mai multe nimicuri, sau cum?

    Dincolo de faptul că sloganul sună a amenințare (tradus în română ar fi „Fii cu băgare de seamă, Europa!”), primele două pagini dau impresia că s-a confundat dosarul de candidatură cu cel pentru titlul de Capitală Verde. Restul paginilor scârțâie rău la capitolul design. Dar cel mai mult contează conținutul în scris.

    Proiectul ARAD 2021 vrea – în linii mari – revitalizarea Mureșului și a sporturilor nautice, transformarea falezei într-un spațiu expozițional deschis, transformarea Mureșelului în cel mai lung parc din oraș, readucerea Cetății Aradului în circuitul civil, care ar urma să înglobeze un „Muzeu al Democrației Europene”, câte un atelier de creație pentru fiecare minoritate și ceva similar dedicat tinerilor artiști, numit în proiect „Veranda Tânărului Artist”, dar și un „Activarium”, în care artiștii locali și cei din orașele înfrățite vor putea contribui cu specificul zonei de proveniență. Nu s-a precizat dacă tot în interiorul Cetății, dar se mai ia în vedere și un „Turn al Inovațiilor” (un spațiu care să aducă un tribut inovației și evoluției industriei arădene). În plus, se vrea reamplasarea butucului în locul său inițial de la Casa cu Lacăt și recondiționarea unei valoroase lucrări de artă care și-a dus viața de mai bine de jumătate de secol acoperită în pivnița Muzeului de Artă. Este vorba de un triptic realizat de Feszty Árpád, care a fost expus între 1899-1902 la Florența, Berlin și Budapesta, după care a fost oferit Aradului, la inaugurarea Palatului Cultural din 1913.

    Toate acestea sunt grupate în pilonii EcoActiv, interActiv, Activarium, artActiv, comunicActiv și digiActiv.

    Bugetul operațional: 28 de milioane de euro.

    1. Contribuţia la strategia pe termen lung – nota 7
    2. Dimensiunea europeană – nota 7 
    3. Conţinutul cultural şi artistic – nota 8
    4. Capacitatea de a produce rezultate – nota 7
    5. Implicarea publicului – nota 6
    6. Gestionarea – nota 5

    Media: 6,6

    line divider

    CLUJ-NAPOCA

    Dosarul de candidatură poate fi consultat AICI.

    east of west

    Primul impact vizual: WOW! Sloganul, „East of West” este ilustrat cu un design fresh și elegant. Dar conținutul?

    „Înainte se spunea despre Cluj că este Oraşul-Comoară al Transilvaniei. Acum credem cu toţii că, în fond, oamenii reprezintă marea comoară” (fragment din dosar). Precum Aradul, Timișoara, Sfântu Gheorghe și Târgu Mureș, Clujul mizează cel mai mult pe multiculturalitate. Clujul pare să fie cotat de specialişti cu prima şansă de a fi nominalizat să însoţească un oraş din Grecia în acţiunea „Capitală culturală europeană 2021”. Programul Clujului nu iese în evidenţă cu ceva mult mai original decât e cazul, dar tematica aleasă îi vine ca o mănușă, are coerență, o structură bine gândită. Se vede că a fost elaborat de către o casă de consultanţă germană care a câştigat până acum două capitale, Essen 2010 şi Plovdiv 2019.

    Pilonii pe care s-a structurat dosarul sunt Satul „Transilvan”, Creativitatea Socială, Interculturalitate, Someș de la Vest la Est, Youth Legacy, Artele Spectacolului, Centru European de Artă Contemporană, Cluj Media City, Treasure Cluj.

    Bugetul operațional: 35 de milioane de euro

    1. Contribuţia la strategia pe termen lung – nota 9
    2. Dimensiunea europeană – nota 9
    3. Conţinutul cultural şi artistic – nota 8
    4. Capacitatea de a produce rezultate – nota 7
    5. Implicarea publicului – nota 8
    6. Gestionarea – nota 7

    Media: 8

    line divider

    TIMIȘOARA

    Dosarul de candidatură poate fi consultat AICI.

    lumineaza tm

    Primul impact vizual: coperta nu luminează, ci radiază de-a dreptul prin acel galben, după care, pe pagina a doua, suntem trimiși în Revoluție, printr-o fotografie alb-negru. Răsfoind dosarul, putem stabili că, la capitolul design, Timișoara RULZ!

    Pasivitatea este o problemă importantă în Europa de azi. Strălucește! Luminează orașul prin tine! (sloganul oficial, totodată)… Timișoara în Europa – Europa în Timișoara… acestea sunt primele subtitluri, subliniate cu galben. Pe scurt, pasivitatea socială, dispariția valorilor clasei de mijloc, intoleranța și pierderea spiritului civic se numără printre problemele pe care Timișoara vrea să le rezolve pe termen lung prin programe culturale.

    „TM 2021 stimulează energia interioară a indivizilor, care devine strălucire și unește comunitatea, orașul și întregul continent. Toate acestea prin forța culturii” (fragment).

    Pilonii pe care se grupează dosarul sunt: Lumina interioară, Privire împărtășită, Lumină și întuneric, Lumină peste granițe, Peisaje de lumină.

    Bugetul operațional: 20 de milioane de euro

    1. Contribuţia la strategia pe termen lung – nota 8
    2. Dimensiunea europeană – nota 7 
    3. Conţinutul cultural şi artistic – nota 7
    4. Capacitatea de a produce rezultate – nota 7
    5. Implicarea publicului – nota 7
    6. Gestionarea – nota 5

    Media: 6,8

    line divider

    IAȘI

    Dosarul de candidatură poate fi consultat AICI.

    switch on iasi

    Primul impact vizual: Foarte… albastru (în afara Palatului Culturii „supercolor”), în rest destul de sobru… dar totuși, cu un design fin, elegant, aerisit.

    Switch on Iași este sloganul aplicației care începe prin a relata un eveniment din… 1714. Are legătură, desigur, cu Dimitrie Cantemir, autorul lucrării Descriptio Moldaviae, care i-a inspirat pe autori.

    „Conceptul dosarului, Comută pe Iași 2021, semnifică exact acțiunea de declanșare a unui proces pe termen lung estimat de strategie care va face din Iași o interfață răsăriteană a culturii europene și care va trasa punți de cooperare peste granița UE între Iași, Chișinău (Republica Moldova) și Cernăuți (Ucraina). Astfel, programul Identitatea uitată a orașului, care cuprinde un festival de teatru, un centru interactiv de studiere a propagandei și publicității în comunism, un proiect de monument de for public cu un puternic impact civic ce pune în discuție memoria traumatică a locului (pogromul din 1941), cu o componentă de dezbatere academică și de ilustrare a diversității regiunii, cu evenimente de impact educativ pentru tineri, cu parteneriate europene și de itinerare regionale, reliefează toate domeniile de acțiune ale strategiei (…)” – fragment din dosar.

    Dosarul de candidatură include domeniile „memorie responsabilă”, „cultură vie”, „spiritualitate implicată” și „creativitatea angajată”.

    Bugetul operațional: 35 de milioane de euro

    1. Contribuţia la strategia pe termen lung – nota 8
    2. Dimensiunea europeană – nota 7
    3. Conţinutul cultural şi artistic – nota 8
    4. Capacitatea de a produce rezultate – nota 8
    5. Implicarea publicului – nota 7
    6. Gestionarea – nota 7

    Media: 7, 5

    line divider

    CRAIOVA

    Dosarul de candidatură poate fi consultat AICI.

    PLAY INTENCITY CRAIOVA

    Primul impact vizual: primele pagini nu arată rău, în schimb, la pagina a 4-a se resimte cultul personalității a primăriței Lia Olguța Vasilescu, dar… în linii mari, designul de ansamblu ar fi agreabil, strică mult, însă, gama hiper-variată de culori cu care sunt îngroșate anumite cuvinte.

    „Sloganul «Play IntenCity» este sloganul care se potrivește cel mai bine craiovenilor, în special, și oltenilor, în general. Celor care gândesc, acționează și se mișcă foarte repede. Conceptul Play IntenCity este despre viață trăită la intensitate maximă, despre lucruri făcute cu și din pasiune, despre oameni cu neliniști creatoare, purtători ai unui tezaur cultural valorificat la scară europeană, ce-și trăiesc prezentul și își construiesc viitorul într-o Europă a tuturor”, afirmă Lia Olguța Vasilescu, primarul municipiului Craiova. Este de menționat că municipiul candidează în numele înregii zone a Olteniei.

    Craiova caută să atragă atenția asupra unui oraș care obișnuia să fie „capitala aristocrației românești” și care se confruntă acum cu una dintre cele mai mari rate ale șomajului.

    Practic, lipsa locurilor de muncă este singurul neajuns subliniat limpede. Oricum, Craiova anunță că intenționează să creeze, până în 2021, când este anul titlului, o „microcentrală culturală” – un conglomerat de locuințe acordate artiștilor care sunt de acord să-și doneze creațiile comunității.

    Programul Craiova 2021 este structurat în patru teme: „Equity & Identity. TOGETHER”, „Lost & Found. UPGRADE”, „Space & Time. BORDERLESS”, „Enjoy & Inspire. EDUCATION”.

    Bugetul operațional: 55 de milioane de euro (a doua cea mai mare sumă)

    1. Contribuţia la strategia pe termen lung – nota 8
    2. Dimensiunea europeană – nota 6
    3. Conţinutul cultural şi artistic – nota 6
    4. Capacitatea de a produce rezultate – nota 6
    5. Implicarea publicului – nota 6
    6. Gestionarea – nota 8

    Media: 6,6

    line divider

    ALBA IULIA

    Dosarul de candidatură poate fi consultat AICI.

    alba

    Primul impact vizual: Mai întâi foarte albastru cu galben (deci european), după care foarte negru pe mult alb (adică ALBA Iulia). Punct ochit, punct lovit!

    Alba Iulia a fost cel mai șmecher. Nimeni nu știa nimic despre dosarul de candidatură al orașului (chiar candidatura fiind doar un zvon) și, dintr-odată, ne-am trezit că dosarul a fost depus și acceptat la Ministerul Culturii.

    De asemenea, cei din Alba Iulia au fost șmecheri pentru că au „reciclat” și restructurat pentru acest dosar mai vechiul manual de branding al orașului (făcut foarte profesionist de o agenție de design). A rămas sigla, a rămas sloganul… dar stop! Să nu fim înțeleși greșit! Nu e nimic rău în asta. Din contră, cu un singur logo și un singur slogan, Alba Iulia a împușcat doi iepuri deodată. La o adică, ar fi fost aiurea să aibă două identități vizuale, din moment ce are deja una.

    „Bine ați venit în cea mai frumoasă capitală despre care nu ați auzit niciodată” – așa te întâmpină dosarul orașului Alba Iulia.

    „Cealaltă Capitală” spune că merită titlul pentru că are o poveste de spus – „Alba Iulia este una dintre cele mai impresionante povești de succes ale Europei de Est” și este „exact povestea pe care Europa are nevoie s-o audă”.

    Mai departe, Alba Iulia se vrea Capitală Europeană a Culturii pentru că este o „metaforă” a Unirii.

    Aflăm, de asemenea, că vor fi 30-40 de evenimente majore, pe cele patru direcții ale conceptului, acestea fiind: „Revizitând culturi. Pentru Unitate”, „ Inima unei Europe multiculturale. Pentru diversitate”, „Oraşul comun. Pentru cetăţenie europeană”, „Conectând punctele, unind oamenii. Pentru viitor”.

    Bugetul operațional: 22,5 milioane de euro

    1. Contribuţia la strategia pe termen lung – nota 8
    2. Dimensiunea europeană – nota 8 
    3. Conţinutul cultural şi artistic – nota 7
    4. Capacitatea de a produce rezultate – nota 7
    5. Implicarea publicului – nota 7
    6. Gestionarea – nota 6

    Media: 7,1

    line divider

    BRAȘOV

    Dosarul de candidatură poate fi consultat AICI.

    brasov europa corona

    Primul impact vizual: La început pare, pur și simplu, sec. Apoi, devine stilat, fără culori sau imagini care să deranjeze. Din contră… o fotografie cu un copac, câteva pagini mai încolo un infografic în formă de copac… Brașovul se inspiră din seninătatea și liniștea Naturii.  

    În analiza Special Arad am greșit, pe jumătate. Pe atunci, sloganul anunțat era „Brașovia 2021”. Ulterior, acesta a devenit „Europa Corona”, dar ideea principală, inspirată din decalogul montan după „Meine Berge”, a rămas.

    „Cu siguranță brașovenii anului 2021 vor avea multe lucruri de împărtășit Europei și o viață mult mai plăcută, lansând acest concept și acest slogan, «Europa Corona». Să fii Corona culturii europene într-un an este ceva extraordinar și România se va mai întâlni cu această șansă doar în anul 2035. Corona este numele sub care a fost atestat documentar pentru prima oară Brașovul, în anul 1235. Este numele începutului Brașovului multicultural, Istoriei și Tradițiilor. Dar poate să fie și un nume pentru viitor, pentru un început de istorie numit „Brașov-Capitală Europeană a Culturii”, a declarat istoricul Nicolae Pepene, care a redactat dosarul de candidatură, alături de echipa de proiect formată din cinci persoane, potrivit Agerpres.

    „Da, în 2021, Brașovul invită Europa să sărbătorească MUNTELE! În 2021, europenii, indiferent de altitudinea la care trăiesc, vor înțelege și se vor bucura de CIVILIZAȚIA MUNTELUI !” – fragment din dosarul de candidatură.

    Fragmentarea urbanistică și nevoia de a crește vizibilitatea actului artistic motivează candidatura Bucureștiului la titlul de Capitală Europeană a Culturii, iar aplicația oferă date bogate despre personalitatea culturală a capitalei României.

    Pilonii pe care este grupat dosarul sunt: B – „Bridging“, R – „Revealing“, A – „Activating“, S – „Sharing“, O – „Occupying“ și V – „Valuing/Voices“.

    Bugetul operațional: peste 25 de milioane de euro

    1. Contribuţia la strategia pe termen lung – nota 8
    2. Dimensiunea europeană – nota 8
    3. Conţinutul cultural şi artistic – nota 6
    4. Capacitatea de a produce rezultate – nota 8
    5. Implicarea publicului – nota 7
    6. Gestionarea – nota 7

    Media: 7,3

    line divider

    BUCUREȘTI

    Dosarul de candidatură poate fi consultat AICI.

    bucuresti orasul in-vizibil

    Primul impact vizual: „orașul in–vizibil” și niște punctulețe. Nu foarte convingător, din prima. O fotografie de ghetou, cu un turn de aur extrem de kitschos printre blocuri comuniste, din nou, nu foarte convingător. După care: „HAOS CREATIV”, „Un oraș în tranziţie”, „Între Est și Vest”, „Un oraș fragmentat: Arhipelagul Bucureștiului” și „Mahalalele: cartiere și diversitate culturală ”. Demn de un scenariu pentru un film artistic despre suburbia capitalei, în schimb nu foarte potrivit pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii.

    În cazul în care Bucureștiul va obține acest titlu, specialiștii care s-au ocupat de candidatură estimează că turismul în oraș va crește cu 12% în anul 2021. Se pare că așteptări prea mari nu au, dar în același timp, turismul în București este destul de crescut oricum, fiind capitala țării.

    Frunzărind dosarul mai pe îndelete, descoperim date bogate despre personalitatea culturală și aflăm că fragmentarea urbanistică și nevoia de a crește vizibilitatea actului artistic este motivația principală a candidaturii Bucureștiului la titlul… mai mult sau mai puțin râvnit – în cazul capitalei.

    Conceptul programului se bazează pe trei direcţii tematice: Pierdut și regăsit, Periferii, Microtopii.

    Bugetul operațional: 75 de milioane de euro (cea mai mare sumă dintre orașele candidate)

    1. Contribuţia la strategia pe termen lung – nota 6
    2. Dimensiunea europeană – nota 5
    3. Conţinutul cultural şi artistic – nota 6
    4. Capacitatea de a produce rezultate – nota 5
    5. Implicarea publicului – nota 5
    6. Gestionarea – nota 8

    Media: 5,8

    line divider

    TÂRGU MUREȘ

    Dosarul de candidatură poate fi consultat AICI.

    targu mures the learning hub

    Primul impact vizual: Aspectul și sloganul „The Learning Hub”, la care s-a mai adăugat și „Puzzle up! Do the culture” sună a vreun catalog educațional. Apoi, după o pagină full bordo:

    „Tîrgu Mureș, Piaţa Victoriei, 20 martie 1990 Aici s-a terminat totul. Sau aici a început. La 25 de ani de la conflictul brutal din 1990, români și maghiari încercăm să ne regăsim forţa de a (re)forma o singură lume, din două lumi separate. Încercăm să ne regenerăm și să formăm puzzle-ul din care să nu lipsească nimeni. De aceea candidăm la titlul de Capitală Europeană a Culturii.”

    Târgu Mureș mizează pe îmbunătățirea relațiilor interetnice prin programe culturale. Proiectul este până la urmă un răspuns la întrebările standard pe care toţi candidaţii la titlul de Capitală Culturală Europeană trebuie să răspundă. «Făcut în Târgu-Mureş» este doar un slogan de comunicare, sloganul general al proiectului este „The Learning Hub – Târgu-Mureş” sau „Marosvásárhely – The Learning Hub”. Târgu Mureș colaborează cu Sovata și Sighișoara, mai ales cel din urmă, datorită Cetății Medievale reabilitate recent din fonduri europene.

    „Ca un arc peste timp, în prezent, patrimoniul spiritual al Tîrgu Mureșului cuprinde, doar în perimetrul central al orașului, pe o suprafață de circa 1.000 de metri pătrați, paisprezece lăcașe de cult: două romano-catolice, patru ortodoxe, două reformate, unul unitarian, două greco-catolice, o sinagogă și două biserici neoprotestante” – fragment din aplicația orașului Târgu Mureș.

    Liniile de program sunt grupate în: Silent Roots, Decks and bridges, Digital TM, A Tale of Two Cities: unity in diversity și Territories.

    Bugetul operațional: 32,5 milioane de euro

    1. Contribuţia la strategia pe termen lung – nota 8
    2. Dimensiunea europeană – nota 8
    3. Conţinutul cultural şi artistic – nota 8
    4. Capacitatea de a produce rezultate – nota 7
    5. Implicarea publicului – nota 7
    6. Gestionarea – nota 8

    Media: 7,6

    line divider

    BAIA MARE

    Dosarul de candidatură poate fi consultat AICI.

    baia

    Primul impact vizual: Design atractiv și modern, oraș armonios noaptea, armonios ziua. Cel puțin asta sugerează imaginile, în această ordine, în timp ce textele din primele pagini sugerează ceea ce e și sloganul: „Cultura Ospitalității”.

    „Conceptul nostru poate fi rezumat în două cuvinte: Cultura Ospitalității. Această declarație asumată va fi tradusă în mai multe obiective strategice: deschiderea orașului la toate formele de cultură și performanță în industriile creative, reconectând orașul la circuitul cultural, economic și social ca un centru regional de referință, testând și implementând forme auto-sustenabile de management cultural. Abordarea noastră este una mixtă, combinând procesul curatorial al directorului cu unul de tip open-call, oferind multiple motivații pentru publicurile largi și pentru cele specializate. Suntem de părere că o cultură absolută a ospitalității este, mai întâi de toate, un proces cu două fațete construit pe curiozitatea reală față de alte culturi, care generează teren fertil pentru colaborare și creare de conexiuni. A găzdui nu este despre a da și a oferi, este despre a împărtăși un adăpost, un drum, o destinație, dar cel mai important este despre a învăța”. – fragment.

    Candidatura orașului Baia Mare urmărește „micșorarea inegalității sociale prin asigurarea accesului la cultură și la educație a persoanelor cu venituri mici”, precum și „revendicarea, decontaminarea și reconversia unor vaste spații industriale nefolosite în centre creative și spații publice”.

    Nu lipsesc nici din această aplicație localizările universalizante: „Poziționarea noastră geografică – în imediata vecinătate a Ungariei și Ucrainei, la mică distanță de Polonia, Slovacia și Moldova – este o mărturie clară a modului în care înțelegem dialogul intercultural și în care asimilăm conceptul de diversitate culturală”.

    Linii de program sunt din belșug: Digital Masters, Living Academia, Open Embassies, Artecrafts, Play Along!, Portal, Translating Traditions, Pulse, You Are Welcome!, Social Art & Interventions.

    Bugetul operațional: 40 de milioane de euro

    1. Contribuţia la strategia pe termen lung – nota 8
    2. Dimensiunea europeană – nota 8
    3. Conţinutul cultural şi artistic – nota 7
    4. Capacitatea de a produce rezultate – nota 7
    5. Implicarea publicului – nota 7
    6. Gestionarea – nota 8

    Media: 7,5

    line divider

    SFÂNTU GHEORGHE

    Dosarul de candidatură poate fi consultat AICI.

    i2021

    Primul impact vizual: CHE GUEVARA! Sau CHEva, gen. iGen 😛

    După două pagini care indică conținutul și în care culorile liniilor nu sunt prea „fericite”, dosarul devine mai simpluț, cu un design de 2015, aerisit, bine structurat.

    i2021 – nu un „okoștelefon” sau vreun alt gadget inteligent, ci mai degrabă o aplicație socială. Cu „i” de la „identitate”.

    Sfântu Gheorghe candidează la titlul Capitala Europeană a Culturii în 2021 în numele Ținutului Secuiesc, dar în elaborarea proiectului au fost implicați inclusiv români (minoritari în acea zonă), care au abordat tema relației dintre cele două etnii. Sfântu Gheorghe adaugă, cu sinceritate, și locul periferic în mentalul colectiv, sărăcia și apartenența la minoritate. Minoritatea având un termen dual aici: maghiarii sunt minoritari pe țară, dar românii sunt minoritari în zonă, numeric vorbind. Proiectul abordează tema identității, dar nu numai cea etnică, ci și cea socială, cum ar fi bogat/sărac, femeie/bărbat, homosexual/hetero.

    Obiectivele generale ale programului au fost grupate în patru scopuri principale, respectiv iCareiJoin, iBuild și iSee.

    Bugetul operațional: 37,5 de milioane de euro

    1. Contribuţia la strategia pe termen lung – nota 8
    2. Dimensiunea europeană – nota 9
    3. Conţinutul cultural şi artistic – nota 7
    4. Capacitatea de a produce rezultate – nota 6
    5. Implicarea publicului – nota 8
    6. Gestionarea – nota 7

    Media: 7,5

    line divider

    SUCEAVA

    Dosarul de candidatură poate fi consultat AICI.

    sushiava

    Primul impact vizual: În mod clar, sucevenii nu prea au auzit de termenul „design”, întregul dosar de candidatură fiind făcut în Word, fără prea multe imagini. Aproape complet fără imagini, chiar. Dar designul nu contează atât de mult, dacă conținutul îți atrage atenția. E și cazul Sucevei?

    Suceava se plânge de „restricții bugetare”, iar apoi arată că titlul de Capitală Culturală ar genera ofertă culturală nouă. Pe termen lung, Suceava urmărește ca oferta culturală să fie „o invitație la dialog și programe comune, care poate oferi un testament care unifică culturile și consolidează legătura între popoare”.

    „Obiectivul strategic general al municipiului Suceava în ceea ce privește sectorul cultural este îmbunătățirea semnificativă și observabilă a calității vieții cetățenilor suceveni și a vizitatorilor orașului printr-o viață culturală diversă și dinamică. Obiectivul nr. 1 este dezvoltarea infrastructurii culturale a municipiului Suceava prin modernizarea, extinderea și construcția de noi edificii, spații sau amenajamente care să permită găzduirea și desfășurarea de activități cu caracter cultural”. Se mai menționează îndelung „consolidarea și valorificarea patrimoniului cultural și istoric, necesitatea de restaurare, prezervare, protejare și asigurarea moștenirii culturale către generațiile viitoare”.

    Una peste alta, de la o poștă se vede: candidatura Sucevei miroase a campanie electorală și, în opinia edilului (cu mari șanse să aibă dreptate), nici măcar nu e nevoie să mascheze acest lucru. Se vede, de asemenea, că proiectul a fost dezvoltat în nici o săptămână. Important e că au încercat și ei. Sau așa se spune.

    Bugetul operațional: 10 milioane de euro

    1. Contribuţia la strategia pe termen lung – nota 4
    2. Dimensiunea europeană – nota 2
    3. Conţinutul cultural şi artistic – nota 2
    4. Capacitatea de a produce rezultate – nota 2
    5. Implicarea publicului – nota 1
    6. Gestionarea – nota 1

    Media: 2

    line divider

    BACĂU

    Dosarul de candidatură poate fi consultat AICI.

    BACAU 2021

    Primul impact vizual: Ideea cubulețelor în culori pastelate și plusurile (la un moment dat inclusiv ca parte a siglei) nu sunt rele. La Bacău se știe câte ceva despre design. Problema e cu textul. Cu textul e o mare problemă…

    „Suntem 2838 de pasi in urma.

    Suntem la 2838 de zile de cand, la 1 ianuarie 2008 un oras din Romania, Sibiul a incheiat anul sarbatoririi titlului de Capitala Culturala Europeana. Asadar 2838 de zile de cand ar fi trebuit sa demaram acest proiect. Nu am facut-o, dar astazi spunem cat se poate de raspicat ca ne dorim sa intram in cursa

    Cu aporia lui Zenon în cap, continui să citești o mărturie despre dezastrul în care se află orașul: Suntem la marginea unei Europe stiintific perfecte si la marginea unui suflet rasaritean mustind de ortodoxie. Suntem între dogma si rit, intre Dumnezeul cuantelor si Dumnezeul icoanelor. Suntem poarta pentru doua lumi”.

    Și, da, aplicația în limba română a Bacăului nu e scrisă cu diacritice. După cum spune autorul: „Suntem prinsi intre aceste doua lumi, ne zbatem intre traditie si modernitate, respiram dogma prin toti porii, dar visam la corectitudine politica si civilizatie occidentala”

    Mai practic, problema pe care o propune Bacăul spre rezolvare este anonimitatea în Europa a unei comunități suspendate „între trecut și viitor” și care are nevoie de atenție pentru a renaște.

    Programul cultural BACAU 2021 are 3 directii majore: URBAN RE-VITALITY,  EASTERN PROMISES și  O POARTĂ SPRE EUROPA.

    După ce am trecut peste „Bugetul annual pentru cultura in oras”, am ajuns și la bugetul operațional, care în cazul Bacăului este estimat la 24 milioane de euro

    1. Contribuţia la strategia pe termen lung – nota 5
    2. Dimensiunea europeană – nota 3
    3. Conţinutul cultural şi artistic – nota 3
    4. Capacitatea de a produce rezultate – nota 4
    5. Implicarea publicului – nota 3
    6. Gestionarea – nota 5

    Media: 3,8

    line divider

    BRĂILA

    Dosarul de candidatură poate fi consultat AICI.

    braila mai sa fie

    Primul impact vizual: Măi să fie! Coperta sugerează instantaneu prestanță și eleganță, în imaginea de fundal fiind o sală de operă (sau teatru). Problema e că restul paginilor nu mai coincid deloc cu prima imagine… și, automat, prima impresie. De la o imagine „focoasă” s-a trecut radical la fundal alb și scris negru, ceea ce n-ar fi neapărat rău, dacă nu ar interveni și sigla copilăroasă și colorată excesiv.

    Odinioară sat de comercianți și pescari, Brăila a devenit acum… promotorul fizicii cuantice. De fapt, a culturii cuantice. Nu se știe exact.

    În aplicația pentru titlul de Capitală Culturală sunt evocați Niels Bohr, Sir Roger Penrose, Albert Einstein, Shakespeare și chiar celebrul experiment al lui Schrödinger, cu pisica.

    „Brăila, o Europă în miniatură, oraș de legendă în spațiul danubiano-pontic, a fost și este o prezență continuă pe malurile falnicului fluviu Dunărea/Danubius/Donau ce străbate și leagă Europa de la vest la est, fiind considerat de romani Zeul Fluviilor” – așa se definește Brăila.

    Iar problema cea mai mare pe care comunitatea are nevoie s-o rezolve este lipsa de încredere în propriile puteri.

    Proiectul „Cele 4 dimensiuni ale culturii cuantice în spaţiul Danubiano-Pontic” are patru linii generale: „Dimensiunea geografică”, „Dimensiunea temporală”, „Dimensiunea socială”, „Dimensiunea spirituală”.

    Bugetul operațional: 25,7 milioane de euro

    1. Contribuţia la strategia pe termen lung – nota 2
    2. Dimensiunea europeană – nota 2
    3. Conţinutul cultural şi artistic – nota 2
    4. Capacitatea de a produce rezultate – nota 2
    5. Implicarea publicului – nota 2
    6. Gestionarea – nota 7

    Media: 2,8

    line divider

    CONCLUZIA / PROGNOZA SPECIAL ARAD:

    1. Cluj-Napoca » 8 (notă Special Arad)
    2. Târgu Mureș » 7,6 (notă Special Arad)
    3. Iași » 7,5 (notă Special Arad)
    4. Sfântu Gheorghe » 7,5 (notă Special Arad)
    5. Baia Mare » 7,5 (notă Special Arad)
    6. Brașov » 7,3 (notă Special Arad)
    7. Alba Iulia » 7,1 (notă Special Arad)
    8. Timișoara » 6,8 (notă Special Arad)
    9. Arad » 6,6 (notă Special Arad)
    10. Craiova » 6,6 (notă Special Arad)
    11. București » 5,8 (notă Special Arad)
    12. Bacău » 3,8 (notă Special Arad)
    13. Brăila » 2,8 (notă Special Arad)
    14. Suceava » 2 (notă Special Arad)

    ATENȚIE încă o dată! Aceste note nu sunt cele oficiale, ci doar o prognoză a site-ului Special Arad, în urma analizării dosarelor de candidatură.

    Surse: capitalaculturala2021.ropressone.rotransilvaniareporter.ro

    Urmărește Special Arad și pe Google News, Twitter, LinkedIn și Instagram!

    Distribuie articolul

    Comentarii

    1. Sarcină dusă la bun sfârșit cu un finiș la ”pachet”. Foarte bună ideea ierarhiei care încununează documentarea. Analiza este onestă cu reveniri și corectări, să așteptăm verdictul de la București.
      Ceea ce nu putea fi prins în analiză, anumite interese, infuențe și priorități care pot schimba ierarhia atât în bine dar mai ales în rău.

      0 voturi
      +1
      -1

    Scrie un comentariu

    5 + 2 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.