Sunt subiectiv, evident, când spun „partea mai interesantă”, deci a se-nțelege „partea care mă interesează pe mine”. A fost o vizită-(cvasi)fulger, exclusivă, în sensul că am fost transportat la fața locului de la domiciliu și înapoi direct la domiciliu. Programul primei zile a serbării orașului s-a desfășurat într-o locație mai mult decât interesantă și cu un potențial turistic extraordinar: în curtea Cetății Ineului. Însă, așa cum era de așteptat, programul cultural a atras extrem de puțină lume. Nu a bătut chiar vântul, ar fi exagerat să spun asta, a fost mai degrabă o zi liniștită de vineri, cu blândețea soarelui și lenea aferentă, pentru căci (sic!) „oferta culturală adevărată” pentru marea masă ineuană nici nu începuse încă.

Restul programului, la care n-am mai ajuns și nici nu pot spune că mă interesează în mod deosebit, cel din acest weekend, a fost ieri și continuă astăzi în Parcul Dendrologic din Ineu, cu capete de afiș precum Mira, F.Charm și Alina Eremia, un concurs „Miss Ineu” organizat de Angels Events (agenția care se ocupă și de „Miss Arad”) și interpreți, respectiv Ansambluri folclorice din Ineu, Bihor, Hunedoara, Timiș, Cluj și Maramureș.

Aș sări aici cu o mențiune importantă: n-aș vrea să se-nțeleagă că programul de vineri, prima zi din Zilele Ineului, a fost degeaba sau că cineva ar fi vinovat de lipsă de interes. Din contră! E chiar o inițiativă lăudabilă a primarului Călin Abrudan și a coorganizatorului Ovidiu Balint de a insera într-o serbare populară cum e Zilele Ineului un program artistic în cel mai pur sens al cuvântului, un altfel de eveniment, mult mai pretențios și elitist, într-un cadru pitoresc, care – să sperăm – anunță cu pași mici un viitor cultural și turistic pentru superba Cetate, aflată deocamdată în paragină (în interiorul camerelor e literalmente praf și pulbere), dar care va fi reabilitată în curând din fonduri europene în valoare de aproape 5 milioane de euro.

Programul cultural despre care tot încerc să vorbesc a fost următorul: pentru început, un dublu vernisaj de artă plastică (pictură, sculptură, colaj și instalație) – expoziția „Alchimie și experiment” a unui tânăr talent local, pictorul Andrei Hedea, și expoziția poetului arădean Mircea Pascariu, care nu este și nici nu se consideră neapărat pictor, dar a oferit o interesantă demonstrație de „artă poetică vizuală” despre Pendulul lui Foucault, pădurea imaginară Detunata și Domnișoara Aurelia, care și-a refăcut viața la pensie și „acum e agent secret. Face naveta între Bratislava și Apateu”.

Mircea Pascariu a fost invitat special și la întâlnirea literară „Anul Cărții la Ineu”, alături de scriitorii George Lână din Timișoara și Lucia Cuciureanu și prof. dr. Marius Răzvan Meszar din Arad. Tema discuției a fost „Vrei să fii scriitor? Îți spunem noi ce te așteaptă!”, iar prezentările de carte au fost „întrerupte” de mici recitaluri solo în interpretarea cântăreței Monica Cojocaru.

Într-o ambianță de maximă intimitate prăfuită, ca să zic așa, din program a făcut parte și o serie de proiecții de filme deosebit de relevante, cu autori locali, pe alocuri chiar cu participarea acestora. Nu și cu participarea numeroasă – din păcate – a ineuanilor. Proiecțiile au avut loc într-o sală dezafectată, prăfuită, întunecoasă și mai mult decât răcoroasă a Cetății (și să nu fiu înțeles greșit nici aici: ideea era chiar bună, mi-a amintit oarecum de răposatul Festival de Teatru Underground. La fel și lui Ovidiu Balint, bănuiesc), singura problemă era că încăperea nu are o ușă și nici ferestre (găurile au fost acoperite cu nylon ca să nu intre lumina), astfel că celelalte activități, care s-au desfășurat simultan în curte – spectacolul pentru copii „Cufărul Magic” realizat de Sorin și Nuți Dorobanțu, precum și concertul simfonic susținut de Orchestra Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj – au „poluat fonic” destul de puternic filmele și Q&A-urile de după cu autori.

Filmele proiectate au fost „Vânătoarea de păsări” de Emanuel Teț (scurtmetraj experimental Kinema Ikon din anul 1980), scurtmetrajul „O Vacanță la Mare” („Holiday at The Seaside”) regizat de arădeanca Cristina Groșan (cu Mara Purza, actrița bucureșteancă Andreea Vasile și Ștefan Statnic, actorul Teatrului Clasic „Ioan Slavici”). S-a proiectat și „Casa cu Lacăt”, documentarul despre corupția din învățământ și din România la modul general, care a avut avanpremiera la Arad cu doar o zi mai devreme (bucurându-se de un succes enorm și de un public numeros, lucru ce nu prea s-a repetat la Ineu). Au fost prezenți la proiecția din Ineu și regizoarea, avocatul Diana Gavra, lectorul conferențiar Mihai Maci, cel care apare în documentar, precum și Lajos Notaros, care apare și el în documentar și care a fost prezentatorul proiecțiilor de film în Cetatea Ineului.

Nu în ultimul rând, a fost la Ineu și alpinistul arădean Zsolt Török cu „La voyage du petit prince”, ultimul său documentar despre escaladarea sa, alături de alpiniștii Teofil Vlad și Romeo Popa, a unui vârf din Himalaya.

Ar fi fost mai multe filme, doar că tehnicianul de sunet și imagine nu le-a descărcat din timp, la care s-au adăugat alte dificultăți tehnice mai mult sau mai puțin minore: ba nu s-au descărcat filmele decât până la jumătate, ba BSPlayer-ul a dat crash, sunetul a fost ba prea încet, ba prea tare, ba dispărut complet la un moment dat.

Nu a fost o mare dramă. La urma urmei, am fost martorii acestor dificultăți organizatorice în jur de maxim 10 persoane. E de menționat însă faptul că – virgulă sau ce vreți ca să evităm cu succes cacofonia – chiar și cu un public în număr atât de scăzut, surprinzător, sesiunile de întrebări și răspunsuri parcă nu au mai încetat. E drept, doi-trei oameni s-au simțit oarecum lezați de cele văzute, manifestându-și cu vehemență dezaprobarea și indicând manipulări din sfera statelor paralele – e vorba de documentarul „Casa cu Lacăt” -, dar acesta nu poate fi decât un semn (bun) că filmul și-a atins pe deplin scopul: a reușit și la Ineu să nască controverse discuții.

Eu plecasem deja, dar văd în program că a urmat un spectacol de teatru commedia dell’ arte adus de Teatrul Skepsis din Alba Iulia, „Extraordinarele aventuri ale Căpitanului Spaventa”, un concert folk cu Daniel Julean și Maria Nicoleta Brola, după care o discotecă în aer liber cu un DJ anume, nespecificat în program.

În concluzie: a fost frumos și… să mai fie! Vom vedea pe parcurs pentru câți și pentru cine.