Magistraţii de la Curtea de Apel Bucureşti au recurs la un artificiu juridic pentru a o scăpa pe fosta şefă a DIICOT, Alina Bica, de efectele condamnării la patru ani de închisoare primite în 2019.

Instanţa a decis că arestul la domiciliu petrecut de Alina Bica în Italia, între orele 21:00 și 7:00, poate fi asimilat detenţiei într-un penitenciar românesc. Astfel, judecătorii au stabilit că Bica și-a executat pedeapsa în Italia, deși nu a petrecut nicio zi efectiv în închisoare.

Alina Bica fusese condamnată definitiv pentru favorizarea afaceristului Ovidiu Tender, dar a fugit din ţară înainte de sentinţă. A fost localizată mai întâi în Costa Rica, apoi s-a stabilit în Italia, unde a cerut să nu fie extrădată.

În 2020, Curtea de Apel din Bari a decis ca restul pedepsei – trei ani, nouă luni și 16 zile – să fie executat în arest la domiciliu, în condițiile mai blânde din legislația italiană.

După ce a „executat” pedeapsa, Bica a depus mai multe contestații la instanțele din România. Pe 9 iulie 2024, Curtea de Apel Bucureşti a recunoscut decizia instanței italiene, iar pe 3 octombrie 2025 a venit și motivarea completă, care confirmă interpretarea controversată.

Decizia a fost luată în contextul în care Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit recent că statul care a emis mandatul european de arestare trebuie să decidă dacă o pedeapsă a fost sau nu executată efectiv.

Pentru a evita o dublă pedepsire, magistraţii români au decis să asimileze arestul nocturn din Italia cu regimul deschis de detenţie din România – chiar dacă o asemenea echivalare nu este prevăzută expres de lege.

„În ipoteza în care persoana a fost privată de libertate în statul de executare, durata respectivă trebuie avută în vedere, pentru a nu depăşi durata pedepsei stabilite în statul emitent”, au argumentat judecătorii.

Prin această interpretare, Alina Bica este considerată că şi-a ispăşit pedeapsa, iar România nu mai poate solicita executarea ei într-un penitenciar.