Alice, numele tău mă duce cu gândul la poveștile frumoase din perioada copilăriei, „Alice în țara minunilor”. E trist acum să scriu că nu ai plecat în țara minunilor, ci ai plecat dintre noi chiar în seara minunilor, în seara în care creștinătatea se pregătea de seara în care s-a născut Mântuitorul.

Alice Lorena Cociuba, ai avut o viață în viteză, tocmai caracteristica ta de bază în ceea ce știai să faci cel mai bine, să joci fotbal. De mică jucai fotbal cu băieții pe străzile din localitatea ta natală, Chier, ca apoi să ajungi să vezi lumea îmbrăcată în tricoul echipei naționale. Cel care te-a dus la echipa națională, Florin Bugar, a plecat și el prea repede, la doar 49 de ani. Ai fost distrusă de acea veste, Alice, și ai postat un mesaj foarte trist despre dispariția celui care te-a dus să joci în Liga 1 și apoi în echipa națională a României.

Ieri, cu poate șase-șapte ore înainte de tragedia care ți-a curmat viața și toate visurile tale pe acest pământ, ne-am văzut la semafor, în zona Gării din Arad. Mi-a atras atenția culoarea din BMW-ul pe care-l conduceai, o nuanță foarte frumoasă de cafea cu lapte. Vorbeai cu prietena ta și din când în când îi arătai unghiile. Păreai mândră de ele din gesturile pe care le afișai. Când am văzut pozele cu accidentul, am revăzut același model de BMW și cu aceeași culoare interioară și am aflat că la volan este o tânără de 21 de ani mă gândeam la tine dar ceva din mine voia să nu fie adevărat, parcă îmi spunea că nu se poate să fii tu, că nu se poate să pleci de pe această lume tocmai în seara de Ajun din cauza unei singure clipe de neatenție… Apoi am aflat ceea ce nu voiam să aflu, că erai chiar tu și, deși nu te-am cunoscut personal, m-a întristat teribil vestea.

Te-ai grăbit Alice. Te-ai grăbit să pleci dintre noi așa cum și aseară, pe acea terasă din Ineu pe care ai stat înainte de tragedie, te grăbeai să o părăsești pentru a ajunge într-un loc în care să te simți mai liniștită alături de apropiații tăi.

Nu, nu e o poveste despre țara minunilor, e o poveste tristă despre seara în care s-a înfăptuit minunea, iar în acea seară în care Domnul ni l-a dat pe Fiul Său, a luat-o pe Alice, cea care a jucat fotbal pentru echipa națională a României și pentru echipele CS Ineu, CFR Timișoara, Becicherecul Mic și AS Piroș Security Arad.

A fost un Ajun trist. De dimineață, nașa fratelui meu, Irina, pleca pe ultimul drum după ce și-a pierdut viața tot în urma unui accident rutier. Aseară, Alice a uitat să se asigure la trecerea de calea ferată și asta i-a fost fatal. Care erau șansele? Câte trenuri trec pe acolo în decurs de 24 de ore? Prea cinic, prea nemilos acest algoritm care te-a adus acolo tocmai în clipa aceea fatidică, Alice…

Acum vei juca fotbal în Cer purtând aripi de înger. Te vei reîntâlni cu Florin Bugar, cel care ți-a fost mentor în acest sport, o reîntâlnire care vine prea repede. Aici, pe pământ, vor curge râuri de lacrimi și amintirea ta va dăinui mereu în memoria celor care ți-au fost aproape în scurta ta viață de doar 21 de ani.

Drum lin printre îngeri, Alice Cociuba!