Nedorind să ne implicăm în lupta politică pentru prezidențiale, n-am atras atenția înainte de votul de duminică – deși ne-a mirat că n-au făcut-o alții – că noi, ardelenii, suntem în situația de a avea primul președinte al României născut și crescut în Transilvania. Însă, mai presus de acest aspect, alegerea lui Johannis reprezintă și o altă premieră: e primul președinte al României care provine dintr-o minoritate, cu voia dumneavoastră, și probabil în ciuda multor ”Kelemen Hunor”, altele decât cea maghiară. Alegerea „neamțului” reprezintă o lovitură în plină figură, dată liderilor maghiari, cei care, suntem siguri, știau înainte de scrutin ce ar însemna trimiterea lui Johannis la Cotroceni. Poate de aceea au și dat-o din colț în colț când a fost vorba să declare public pe cine susțin.

Credem acum că tărie că enervarea lierilor UDMR este una chiar dureroasă, aceștia văzându-se puși în fața unui fapt împlinit: le dispare obiectul muncii. Nu mai au cum să se revolte în fața opiniei internaționale că drepturile minorităților sunt încălcate în momentul în care românii au decis să așeze în fotoliul de la Cotroceni un minoritar… ce-i drept, cu voia dumneavoastră, altul decât cel maghiar. Nu mai au cum să strige după ajutor din patru în patru ani sau de câte ori au loc alegeri, pentru că nimeni nu le vrea răul. Nu mai au cum să ceară autonomie în condițiile în care, președintele României, un minoritar, nu a făcut-o și nu o face. Nu mai au cum să ceară steaguri cu însemnele (doar) lor, în condițiile în care un minoritar neamț a candidat pentru Cotroceni cu steagul românesc în mână. Și va jura pe acest simbol…

Cum ne așteptam, liderii UDMR, prin președintele lor, s-au și grăbit să țipe că problema minorităților nu este rezolvată o dată cu alegerea lui Johannis. Nimic mai mincinos. Problema minorităților e rezolvată definitiv și irevocabil, iar românii au arătat asta tuturor, trimițând în desuetudine scopul oficial, subliniem nu cel de îndestulare  unor oligarhi șmecheri, pentru care s-a format UDMR.

Așadar, o dată cu alegerea președintelui Johannis a început și declinul organizației șovine denumită UDMR. Iar dacă la alegerile parlamentare din 2016, participarea la vot pentru schimbarea clasei politice – anunțată, promisă și cerută de Klaus Johannis -va fi una pe măsura celei din 16 noiembrie 2014, atunci nu vom mai avea UDMR în Parlament și UDMR la guvernare. Vom avea lideri și membri UDMR împrăștiați în stânga și în dreapta spectrului politic, așa cum e și normal să se întâmple. Și cine s-o facă dacă nu un minoritar ardelean român?