Cuvântul „supat”, care desemnează spațiul de sub pat, este corect în limba română și figurează în dicționare de mai bine de două decenii. Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” a venit cu explicații într-o postare pe Facebook, după ce termenul a atras atenția internauților și a generat numeroase comentarii.

Potrivit lingviștilor, „supat” nu este o invenție recentă și nici un cuvânt apărut odată cu ediția din 2021 a Dicționarului ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (DOOM3). Termenul era inclus și în ediția din 2005, unde apărea cu mențiunea „popular”, care indică registrul de limbă în care este utilizat.

Reprezentanții institutului precizează că „supat” este un substantiv neutru, cu formele „un supat” și „două supaturi”. Cuvântul poate primi articol hotărât, ca în „supatul”, și poate fi folosit în construcții precum „în supat”.

Ce diferență există între „sub pat” și „supat”

Deși au legătură prin origine și sens, cele două forme au funcții gramaticale diferite. În enunțul „Mingea căzuse sub pat”, „sub” este o prepoziție, iar „pat” este un substantiv. În schimb, în propoziția „Am căutat mingea în supat”, termenul funcționează ca un substantiv care denumește un spațiu precis, situat sub pat.

Institutul subliniază că formarea cuvintelor prin alăturarea unor elemente este un fenomen obișnuit în limba română. Printre exemplele oferite se numără „subsol”, „acasă”, „aseară”, „degrabă”, „deloc” și „deodată”.

Pentru a demonstra că termenul are o istorie mai veche, lingviștii au făcut trimitere și la Dicționarul-tezaur al limbii române, unde apar atestări din texte populare și din opere literare. Printre autorii ale căror scrieri conțin cuvântul se numără Iordache Golescu, Negruzzi, Calistrat Hogaș și Mihail Sadoveanu.

Unul dintre exemplele citate de instituție este: „Căci cămășa i-am spălat-o, în supat i-am aruncat-o”.

Ironia Academiei despre popularitatea cuvântului pe Facebook

Explicațiile lingviștilor au fost însoțite și de o remarcă ironică la adresa discuțiilor din mediul online. Referindu-se la mențiunea „popular” din dicționar, reprezentanții institutului au precizat că aceasta descrie registrul lingvistic al termenului, nu răspândirea sa pe rețelele sociale.

„Popular” indică registrul în care circulă cuvântul. Nu numărul de distribuiri de pe Facebook. Deși, între timp, supat a devenit popular și în acest al doilea sens”, au transmis aceștia.

Institutul a explicat și că dicționarele nu au rolul de a impune anumite cuvinte sau de a schimba felul în care vorbesc oamenii. Ele consemnează termenii folosiți în limbă, atunci când există suficiente dovezi pentru includerea lor.

„Un dicționar nu obligă pe nimeni să înlocuiască sub pat cu supat. El nu inventează cuvinte (și nici nu mută mobila…). Doar inventariază cuvintele pe care vorbitorii le-au lăsat prin limbă”, se arată în mesajul publicat de institut.

De ce nu ajunge o glumă de pe internet pentru a intra în dicționar

În aceeași postare, lingviștii au amintit și câteva creații umoristice apărute online, precum „sumasă”, „suscaun” și „sufarfurie”. Chiar dacă astfel de forme pot deveni populare în conversațiile de pe internet, răspândirea lor nu este suficientă, de una singură, pentru a justifica includerea într-un dicționar.

În cazul cuvântului „supat”, existența unor atestări mai vechi și prezența sa în lucrări lexicografice confirmă că termenul nu este doar o glumă recentă.

Mesajul institutului s-a încheiat cu o ultimă replică ironică, adresată celor care preferă formularea obișnuită: „Puteți rămâne la sub pat. Dar nu vă supărați pe supat”.

Citește și: Anthropic, în centrul unui scandal. Un model AI a transmis Poliției informații false despre o crimă nerezolvată