Leul se confruntă cu noi presiuni, pe fondul incertitudinilor politice și fiscale, al dezechilibrelor economice și al aprecierii dolarului american. În aceste condiții, pragul de 5,50 lei pentru un euro devine un reper important pentru perioada următoare, iar Banca Națională a României ar putea accepta o flexibilitate mai mare a cursului de schimb, în încercarea de a menține sub control costurile de finanțare și dobânzile, scrie adevărul.ro.

Potrivit lui Claudiu Cazacu, consultant de strategie în cadrul XTB, moneda națională a traversat în 2026 două episoade de depreciere în raport cu euro: primul în primăvară, iar al doilea este în desfășurare în această toamnă. Prudența investitorilor a crescut în contextul incertitudinilor politice și fiscale, ceea ce a amplificat vulnerabilitatea leului.

„BNR poate tempera mișcările, dar nu le poate opri”, a declarat analistul, explicând că banca centrală permite formarea cursului în piață, intervenind atunci când este nevoie pentru a limita fluctuațiile bruște.

Rezervele valutare au scăzut cu aproape 4,8 miliarde de euro

Unul dintre semnalele urmărite de analiști este evoluția rezervelor valutare ale BNR. La finalul lunii septembrie, acestea se situau la 60,06 miliarde de euro, în scădere cu 4,805 miliarde de euro față de sfârșitul lunii august.

Claudiu Cazacu consideră că această evoluție poate indica intervenții ale băncii centrale pentru susținerea leului în cursul lunii septembrie. Totuși, rezervele valutare, chiar dacă se mențin la un nivel adecvat, nu pot fi folosite exclusiv pentru apărarea cursului de schimb.

„Prezența BNR nu se poate opune unor ajustări macroeconomice necesare pe termen îndelungat”, a adăugat analistul.

În opinia sa, cursul valutar are atât rolul unui indicator al stării economiei, cât și pe cel al unui mecanism de ajustare a dezechilibrelor. Un euro mai scump poate tempera consumul produselor și serviciilor din import, prin majorarea prețurilor acestora.

Deficitele României mențin presiunea asupra leului

Dezechilibrele externe reprezintă un alt factor important în evoluția monedei naționale. În primele șapte luni din 2026, România a înregistrat un deficit comercial de 19,276 miliarde de euro, cu 1,1% mai mic decât în perioada similară a anului trecut.

Ritmul de reducere a deficitului s-a temperat însă considerabil. În primele luni ale anului, scăderea anuală era de 6,2%, potrivit datelor invocate de consultantul XTB.

Nici deficitul de cont curent nu oferă motive de optimism. Estimarea pentru acest an indică un nivel de 6,8% din PIB, mult peste valorile menționate pentru Polonia, de aproximativ 2% din PIB, și Ungaria, de numai 0,1%.

În acest context, deprecierea leului ar putea contribui la corectarea dezechilibrelor externe. Importurile ar deveni mai scumpe, ceea ce ar putea reduce cererea pentru produsele și serviciile provenite din străinătate.

Dolarul s-a scumpit mai mult decât euro

Presiunea asupra monedei naționale este vizibilă și în raport cu dolarul american. De la începutul anului, cursul dolar/leu a crescut cu 10,3%, în timp ce euro/leu a înregistrat o majorare de 5,12%.

„Este relevant și că leul pierde teren în raport cu un Euro slab, la rândul său, în fața dolarului american”, arată Claudiu Cazacu.

Evoluția dolarului are consecințe asupra costurilor de import pentru petrol, carburanți și gaze, dar și pentru materii prime, electronice, echipamente industriale și medicamente provenite din Asia.

În plus, companiile și statul care au datorii denominate în dolari trebuie să suporte costuri mai mari de rambursare atunci când moneda americană se apreciază în raport cu leul.

BNR menține dobânda la 6,5%, dar avertizează asupra inflației

În ședința de joi, 8 octombrie, Banca Națională a României a decis să păstreze rata dobânzii de politică monetară la 6,5% pe an. Dobânda pentru facilitatea de creditare a rămas la 7,5%, în timp ce rata pentru facilitatea de depozit a fost menținută la 5,5%.

Decizia vine într-un moment în care banca centrală anticipează noi presiuni asupra prețurilor. Potrivit BNR, rata anuală a inflației ar urma să revină pe o traiectorie ascendentă până la sfârșitul anului, pe fondul evoluției prețurilor la combustibili, energie și alte materii prime, inclusiv produse agroalimentare. Cursul de schimb reprezintă, la rândul său, un posibil factor de influență.

Claudiu Cazacu apreciază că, în aceste condiții, BNR ar putea pune un accent mai mare pe stabilitatea dobânzilor și ar putea tolera o flexibilitate sporită a cursului valutar. Datoria publică ridicată și presiunile exercitate de costurile de finanțare asupra bugetului ar putea contribui la această abordare.

Când ar putea ajunge euro la 5,50 lei

Pragul de 5,50 lei pentru un euro se află printre nivelurile urmărite de analiști în perioada următoare. Potrivit estimărilor recente ale CFA România, moneda europeană ar putea ajunge la 5,4-5,5 lei la finalul anului 2027, însă limita inferioară a acestui interval ar putea fi atinsă chiar din acest an.

Claudiu Cazacu face referire și la o analiză a băncii britanice HSBC, care indică un curs de echilibru de aproximativ 5,84 lei pentru un euro. Calculul ia în considerare evoluția cursului de schimb, a prețurilor și a costurilor din România în raport cu principalii parteneri comerciali.

Dacă se aplică o marjă de toleranță de 5% față de nivelul respectiv, rezultă un prag de aproximativ 5,54 lei pentru un euro.

Analistul consideră puțin probabil ca BNR să permită atingerea rapidă a acestui nivel, însă apreciază că zona de 5,50 lei/euro poate deveni un reper relevant pentru evoluția monedei naționale în următoarele luni. Deprecierea leului nu este, așadar, un scenariu exclus, mai ales în condițiile în care dezechilibrele economice și incertitudinile continuă să pună presiune asupra cursului valutar.